Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) cere CRRC și Alstom daune de peste 100 de milioane de euro (peste 530 milioane lei) pentru o presupusă vină a acestora în întârzierea cu aproximativ șase luni a licitației de trenuri regionale, licitație anulată în final tot de ARF, după ce firmele menționate s-au opus anulării.

UPDATE. Citește la finele articolului declarația președintelui ARF, Ștefan Roșeanu.

Acțiunea depusă la Curtea de Apel și intrată în posesia Club Feroviar este prost scrisă, cu elemente copy/paste și trece sub tăcere atât faptul că ARF este autoarea documentației de licitație, cât și faptul că cele două firme și-au apărat șansele în licitație, dorind să câștige contractul, nu doar să îl blocheze.

Autoritatea pentru Reformă Feroviară cere CRRC și Alstom daune de peste 100 de milioane de euro pentru o presupusă vină a acestora pentru o întârziere de aproximativ șase luni la licitația de trenuri regionale. Un prim termen în acțiunea în cauză este 28 martie, iar acțiunea a fost depusă la data de 14 ianuarie.

Acțiune tip copy/paste a Autorității pentru Reformă Feroviară

Deși cere 100 de milioane de euro daune, ARF nu e în stare să scrie corect o acțiune de chemare în judecată. Potrivit portalului instanțelor, ARF e reclamantul, iar CRRC, Astra Vagoane Călători și Alstom sunt pârâți.

Acțiunea însă conține inadvertențe majore, grave, care ar putea lipsi ARF de orice șanse de câștig, în cazul Alstom. Astfel, deși acțiunea menționează că aceasta este în contradictoriu cu CRRC, împreună cu Astra Vagoane Călători și Alstom, textul nu menționează nicăieri calitatea de pârâtă a acestei companii. Pentru referire la Alstom, ARF a preluat din documente oficiale depuse anterior de aceasta companie, datele de identificare ale acesteia, dar eronat a inclus și formulări ale companiei italiene (Alstom participă la licitație prin filiala sa din Italia) de genul „unde solicităm și comunicarea tuturor actelor în legătură cu prezenta procedură”. Este indicat numele avocatului ce reprezintă firma Alstom (deși nu are relevanță) și se spune că Alstom are calitatea de… ofertant.

În pofida erorilor, ARF se consideră îndreptățită să primească daune de 535,96 milioane lei, respectiv 107,19 milioane euro, la un curs de cinci lei pentru un euro.

Cum explică ARF pretențiile sale

ARF spune că în urma unei decizii a Curții de Apel București, „a fost blocată timp de șase luni” în reluarea achiziției ramelor de scurt parcurs RE-R. Totuși, e bine că ARF nu acționează în judecată și nu cere daune Curții de Apel, pentru că decizia în cauză a fost pronunțată de instanță, nu de CRRC, Astra sau Alstom.

Odată stabilit faptul că este vorba de șase luni întârziere, ARF a trecut la calcularea daunelor. Prețul stabilit al unei rame, potrivit unui studiu de fezabilitate realizat la comanda ARF ar fi de 29,43 milioane fără TVA. În șase luni de întârziere, la un ritm de trei rame pe lună, s-ar fi livrat 18 rame, adică o valoare de 630,42 milioane lei.

Ramele sunt finanțate în poporție de 85% prin FEN (ARF nu explică judecătorilor ce înseamnă FEN. Este vorba de Fonduri Europene Nerambursabile post-aderare), deci CRRC, Alstom și Astra Vagoane Călători sunt bune de plată pentru 535,86 milioane lei.

ARF și „efectele realității”. Statul cheltuiește aproape 10.000 de lei lunar cu un angajat ARF

Dar asta nu e tot. Angajați ai ARF au lucrat cu devotament la această licitație și trebuie să fie plătiți. Astfel, timp de șase luni au existat șase angajați care săptămânal au lucrat la problemă patru ore pe zi, timp de trei zile pe săptămână. Cum salariul pe oră e de 56,51 lei (adică 9.520 lei lunar brut la 170 de ore lucrate), firmele trebuie să achite și de aici 97.649 lei.

„Datorită (corect din cauza – n.red.) contestațiilor plângerilor formulate împotriva actelor emise de către autoritatea contractantă, desfășurarea acestei proceduri de atribuire a fost imposibil de realizat, iar efectul acestei realități a fost acela al anulării procedurii.

ARF mai cere și obligarea pârâtei (care dintre acestea nu se știe, căci sunt cel puțin două companii pârâte) la plata cheltuielilor de judecată.

Licitația anulată prin decizie CNSC

Licitația a fost anulată anul trecut la inițiativa ARF. Apoi, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a respins contestațiile depuse de Alstom Ferroviaria și CRRC – Astra Vagoane Arad (China – România) privind anularea procedurii de achiziție a 40+40 de rame regionale. Argumentația ARF a fost că ofertele competitorilor nu pot fi comparate pe partea de consum energetic. Problema consumului energetic declarat, a modului în care acesta este calculat de către competitori (funcționare climatizare, viteză trenuri, opriri în stații, număr persoane etc.) a fost unul dintre punctele slabe ale acestei licitații, încă de la început.

Ștefan Roșeanu: E o eroare corectată în instanță

Actualul șef al ARF, Ștefan Roșeanu, nu poate fi făcut vinovat pentru modul dezastruos în care a fost realizată documentația de licitație la trenurile RE-R, în bună măsură aceasta fiind cauza anulării licitației. El însă este cel care semnează chemarea în judecată a firmelor CRR, China. Astra Vagoane Arad și Alstom Italia.

Ștefan Roșeanu spune că exprimarea eronată din deschiderea acțiunii a fost o eroare care a fost corectată în instanță. El respinge vina ARF în anularea procedurii și afirmă că acțiunile companiilor au dus la pierderea fondurilor. „A fost recunoscut de către Curtea de Apel că ARF a avut dreptate să anuleze procedura. A fost un raport în care s-a stabilit că nu se poate face estimarea ofertelor și s-a decis reluarea licitației astfel încât să înceapă (cea nouă- n.red.) cât mai repede”, spune el.

”Fiecare contribuabil a fost văduvit de fonduri europene prin redeschiderea procedurilor de licitație. Statul român nu a putut absorbi sute de milioane de lei, ceea ce a afectat absorbția fondurilor europene și a pus presiuni suplimentare pe sistemul feroviar”.

Ștefan Roșeanu mai spune că nu înțelege de ce „a trebuit să tergiversăm atât”, „sunt luni de zile”. Achiziția de trenuri se va face într-o nouă procedură care e în prezent în avizarea ANAP, însă din banii ce vor fi alocați s-ar fi putut cumpăra alte trenuri, nu aceștia să fie cheltuiți pe trenuri care trebuiau cumpărate în exercițiul 2013 – 2020.