Site logo
Bilanțul lui Irinel Scrioșteanu la doi ani de mandat ca secretar de stat. Proiecte feroviare
30 noiembrie 2021

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Scrioșteanu și-a făcut bilanțul la doi ani de mandat în această funcție.

El a prezentat, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, ce a făcut în acești doi ani pentru urgentarea proiectelor rutiere, aeriene, navale și feroviare. Având în vedere specificul publicației noastre, le vom menționa doar pe cele din urmă.

„De doi ani ocup funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor și voi continua pe acest drum. Am coordonat proiecte complexe de infrastructură rutieră, feroviară/metrou, aeriană și navală și, deși în unele cazuri părea imposibil, am reușit, împreună cu o echipă dedicată de profesioniști, să deblocăm lucrările cu probleme, să promovăm proiecte noi și să începem construcția de pasaje, drumuri, autostrăzi, dar și mai important, să finalizăm lucrările la termen și chiar înainte de termenele asumate în contracte. Și asta pentru că am contractat antreprenori dornici să muncească și am colaborat cu oameni capabili din ministere, primării și consilii județene, care s-au implicat total”, a scris oficialul.

Bilanțul lui Irinel Scrioșteanu. Proiectele de metrou

Secretarul de stat menționează în primul rând punerea în funcțiune, anul trecut, a zece stații de metrou de pe Magistrala 5, în Drumul Taberei.

„Am fost de peste 80 de ori pe șantierul M5, am rezolvat toate detaliile birocratice pe care ministerul pe care îl reprezint ori Guvernul României le-ar fi putut descâlci. Și mă bucur că nu mi-am dezamăgit colegii care mi-au acordat încredere și m-au responsabilizat legat de finalizarea acestui proiect”, explică el.

Trebuie menționat faptul că punerea în funcțiune a M5 s-a făcut după mai bine de zece ani de la începerea lucrărilor și după ce oficialii, inclusiv fostul ministru Lucian Bode (membru al aceluiași partid ca Irinel Scrioșteanu, PNL) au ratat mai multe termene asumate.

Irinel Scrioșteanu menționează apoi semnarea contractului de proiectare și asistență tehnică pentru următoarea secțiune a M5, Eroilor-Piața Iancului: „Această secțiune va asigura legătura între estul și centrul orașului, precum și conexiunea cu Magistrala M4 Gara de Nord – Gara Progresu, cu Magistrala M2 Berceni – Pipera și cu Magistrala 1 Pantelimon – Dristor”.

Tot în domeniul transportului feroviar subteran, secretarul de stat amintește semnarea, la data de 2 decembrie 2020, a contractului pentru achiziția a 13 noi trenuri de metrou pentru Magistrala 5, în valoare de peste 103 milioane de euro. Contractul prevede, pe lângă cele 13 trenuri, posibilitatea achiziționării suplimentare a încă 17 trenuri.

Tot legată de metrou este și următoarea realizare menționată de el: „În calitate de reprezentant al Ministerului Transporturilor, la data de 1 noiembrie 2021, am semnat Protocolul de cooperare și colaborare, ce are ca obiect extinderea Magistralei 2 (Pipera – Berceni) în zona de Sud, după Linia de centură, împreună cu președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, și directorii Metrorex și CFR Infrastructură”. Așa este, însă rolul Ministerului Transporturilor nu a fost atât de important în acest proiect, el fiind derulat la inițiativa lui Daniel Băluță.

Următorul punct din bilanțul lui Irinel Scrioșteanu reflectă într-adevăr implicarea sa: „La data de 2 octombrie 2021 am deblocat proiectul Magistralei M6, prin aprobarea memorandumului de către Guvern, iar la data de 19 octombrie 2021 am lansat licitația pentru Secțiunea 2 a Magistralei M6, Tokyo-Aeroport Otopeni”. Proiectul fusese abandonat de fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă (USR).

„M6 este prima linie de transport public de mare capacitate care face legătura între nordul și sudul Bucureștiului, prima magistrală care leagă direct Capitala de localitățile din Ilfov (Otopeni-București-Jilava). M6 este o ramificație din Magistrala M4 Străulești – Gara de Nord – Palatul Parlamentului – Eroii Revoluției – Gara Progresu. Prin implementarea proiectelor de metrou M4 și M6 se asigură funcționalitatea completă a acestei investiții, locuitorii din sudul Capitalei având acces direct în zonele de nord”, a precizat secretarul de stat.



Proiectele feroviare în care s-a implicat Irinel Scrioșteanu

Primul proiect feroviar de suprafață menționat de Irinel Scrioșteanu este conexiunea Gara de Nord-Aeroport Henri Coandă.

„Este primul tronson de cale ferată construit de la zero, în România, în ultimii 36 de ani: 7,8 km de cale ferată dublă care a fost modernizată între Mogoșoaia și Balotești și racordul de aproximativ 3 km. Trenurile care circulă pe această rută opresc și la Mogoșoaia, devenind practic prima rută de tren metropolitan București – Ilfov”, a scris el.

Ceea ce nu a menționat însă este că licitațiile pentru cele două proiecte – racordul la aeroport și dublarea pe Mogoșoaia-Balotești – au fost începute în mandatul de ministru al lui Răzvan Cuc (PSD).

Următorul punct menționat de demnitar este cel legat de trenurile urbane și metropolitane pentru București-Ilfov: „Continuăm realizarea unei strategii integrate de transport metropolitan, în care coloana vertebrală să fie calea ferată. Este vorba despre 16 rute: 5 pentru trenuri urbane, una pentru trenul și 10 rute pentru trenuri metropolitane”. Aici s-ar fi impus și menționarea primarului general Nicușor Dan, promotorul trenului metropolitan.

La capitolul feroviar, Irinel Scrioșteanu a menționat și semnarea, pe 6 noiembrie 2020, a contractului pentru reconstrucția podului de la Grădiștea de pe ruta directă București-Giurgiu (secția 902).

„Am finalizat licitația pentru cumpărarea a 37 de trenuri care vor fi puse în circulație pe căile ferate din România. Noile trenuri ale României urmează să fie utilizate pe rutele electrificate majore ale rețelei feroviare, urmărindu-se o deservire echilibrată a teritoriului”, se mai arată în bilanțul lui Irinel Scrioșteanu. Este vorba de licitația pentru trenuri interregionale a Autorității pentru Reformă Feroviară, contractul fiind atribuit Alstom. Atribuirea a fost însă contestată de asocierea Astra Vagoane Călători CRRC.

We use cookies to improve your experience on our website. By browsing this website, you agree to our use of cookies.

Share