BREAKING. Grindeanu bagă sub preș cazul CFR Marfă. Comisia Europeană în dezacord cu ambele soluții propuse de România

Comisia Europeană dă de pământ cu „strategiile” coplilărești ale Guvernului de a salva transportul feroviar public de marfă într-un document consultat în exclusivitate de către Club Feroviar.

Până acum clasa politică din România a avut o singură strategie de a scăpa cu fața curată în fața românilor de toate gafele și dovezile sale de incompetență. A tergiversat în secret dosare dificile ale acestei țări (privatizarea Petrom, închideri de termocentrale, privatizări dubioase in siderurgie, mai recent termocentrala Mintia „privatizată” cu o firmă din offshore) cel puțin până când a părăsit funcțiile de conducere. Noii veniți, la fel de incompetenți ca și predecesorii lor, au „preluat” problemele. Aceștia, la rândul lor, nu au făcut nimic bun și în final au lichidat companiile de stat dând vina pe competitorii lor politici. Cine îi mai acuză acum pe Traian Băsescu, Viorel Ponta sau Relu Fenechiu pentru dezastrul privatizării CFR Marfă? Cazul companiei nu diferă, iar ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ține ascunsă o scrisoare gravă primită în august de la Comisia Europeană.

Ca să înțelegem cât de ridicolă și gravă e situația să ne reamintim că în primăvară Sorin Grindeanu vindea românilor cai verzi pe pereți. CFR Marfă urma să fie salvată, nici mai mult nici mai puțin, printr-o metodă – țineți-vă bine – prin care italienii au salvat Alitalia.

În aprilie Sorin Grindeanu a menţionat că un scenariu care este şi cel mai simplu „este să se aplice la CFR Marfă scenariul Alitalia, care a intrat în faliment, au închis peste trei luni, iar apoi statul a cumpărat din active şi a făcut o nouă companie, ITA”.

Ce părere are Comisia Europeană despre visurile Guvernului de la București

Este simplu: ca să ai norocul Alitalia trebuie să faci ce a făcut Alitalia și Guvernul italian. Or, Guvernul de la București a trimis Comisiei Europene o însăilare de planuri vagi, nefundamentate, neexplicate, nedetaliate și discutabile Comisiei Europene și a avut așteptarea ca CE să închidă ochii la propunerile Bucureștiului, demne de un student in primul an la ASE.

Pozele publice pe Facebook postate victorios de Grindeanu cu vicepreședintele CE pentru Concurență, Margrethe Vetager, nu ajută la nimic situația CFR Marfă. Aerul sigur pe el sugestia că „s-au înțeles” nu ajută compania. Nimeni nu poate fi păcălit privind lipsa de valoare profesională a celor care ne conduc, de la Ministerul Transporturilor, la cel de Finanțe, la Consiliul Concurenței sau Guvern.

O scrisoare dosită

O scrisoare din luna august primită de Ministerul Transporturilor dar nedezvăluită public arată crunta realitate din jurul CFR Marfă. Scrisoarea a fost primită în variantă engleză la 20 august și urma să aibă un răspuns al României în 20 de zile de la varianta în limba română.

Asta înseamnă că in prezent un astfel de răspuns trebuie să fi fost trimis de România Comisiei Europene. Conținutul răspunsului dat de România e încă necunoscut și ca urmare a secretomaniei Ministerului Transporturilor dar și din cauza cerinței CE – uimitoare pentru o instituție ce proclamă transparența – ca toate aceste informații să fie ținute departe de opinia publică.

Ce conține scrisoarea din august?

Aceasta prezintă opinia CE privind cele două modalități propuse de România pentru returnarea ajurtoului de stat (570 milioane euro, plus dobânzile care s-au strâns). Este vorba de implicarea Rofersped și IRLU in schema de salvare a CFR Marfă și, a doua soluție, formarea unei NewCo (de fapt o „aceeași Mărie cu altă pălărie”) prin care să se salveze transportul feroviar public de mărfuri.

Ambele soluții ascund o intenție a statului de a își menține controlul asupra unui operator de marfă deținut de sectorul public. Să luăm pe rând cele două scheme.

Prima schemă: Darea activelor în plată și licitații publice

E o schemă pentru care guvernul s-a chinuit mult, adică a trebui să modifice inclusiv Codul de Procedură Fiscală ce nu permitea în vechea formă plata datoriilor prin dare în plată de active. Este vorba de transferul către stat a unor active de 1,7 miliarde lei și apoi transferul acestora către IRLU și Rofersped. (1,6 miliarde lei). Restul activelor urmează să fie vândute iar sumele rezultate folosite la plata datoriei – ajutorul ilegal de stat.

Comisia Europeană atrage însă atenția că astfel de măsuri, adică achitarea ajutorului prin dare in plată, sunt excepționale.  Pentru aceasta România trebuie să demonstreze două  lucruri: anume că sunt echivalente cu o plată în cash, că duc la restabilirea echilibrului pe piață.

In ceea ce vom scrie in continuare să nu înțelegeți că Comisia Europeană are vreun interes de salvare a CFR Marfă. Operatorii germani, austrieci și alți operatori privați din România  de abia așteaptă să preia piața lui CFR Marfă. Însă CE nu poate fi invinovățită că are în față niște funcționari români care de 15 ani de apartenență la UE nu au înțeles esența regulilor  de la Bruxelles.

Revenind, CE se îndoiește că motivele invocate pentru selecția metodei de salvare în natură sunt excepționale și, mai mult, că valoarea activelor nu a fost supraestimată (prețurile de fier vechi ar fi probabil acceptate de către CE). O supraevaluare a activelor riscă să aducă România intr-un nou caz de ajutor de stat care să trebuiască recuperat, atenționează CE.

România trebuie să realizeze un Test al Operatorului Economic ca să justifice faptul că profitul operațiunii este identic cu cel obținut intr-o operațiune similată de un investitor privat (deci că nu este o mișcare lipsită de fundament economic).

Identitatea cumpărătorilor Identitatea Rofersped și IRLU, societăți deținute de CFR Marfă, arată că există o continuitate cu beneficiarul ajutorului de stat ilegal, fapt neadmis.  Praful in ochi aruncat de Ministerul Transporturilor anume o privatizare propusă a Rofersped cu 20% nu convinge. Privatizarea Rofersped trebuia să aibă loc inainte de operațiune, spune CE. Opinie vicleană a CE căci atunci transferul nu ar mai fi putut să aibă loc.

Și în final CE întreabă România la ce se referă într-un slide trimis Bruxelles-ului, fără legătură cam cu nimic. Slide-ul menționează o rambursare de 229 milioane lei in mijloace fixe și alta de 2,1 miliarde lei cash fără a preciza detalii sau scenariile de realizare.

A doua schemă nu e privită mai bine de către Comisia Europeană

Aceasta prevede licitații publice pentru activele CFR Marfă urmate de inființarea unei companii a statului NewCo care să participe la licitații . Ulterior 20% din NewCo va fi privatizată.

La fel ca anterior România trebuie să realizeze un test al Operatorului Economic în Piață și să precizeze ce sumă vrea să investească in NewCo.  România promite transferul a 27% dintre locomotive  și 22% vagoane, corespunzător la 41% volumul de trafic dar fără a echivala și face calculele pentru a exprima in unități monetare operațiunea.

România vrea să impartă activele feroviare pe loturi, anume pentru situații de război, cazuri umanitare etc și pe regiuni însă CE spune că împărțirea trebuie să aibă in primul rând atractivitatea activelor pentru cumpărători. Este dovada clară că CE nu e interesată de rolul CFR Marfă în situații critice pentru România ci doar de recuperarea a cât mai mulți bani de pe urma vânzării companiei.

CE mai chestionează dorința României de a numi noua companiei CFR Cargo și întreabă dacă nu cumva s-ar putea numi altfel.

În acest scenariu CE cere României să confirme lichidarea Rofersped și IRLU, fapte despre care Club Feroviar a scris recent aici. Miron Mitrea, fost ministru PSD, este băgat și el în joc.

Scrisoarea cere în final României să prezinte CE punctul său de vedere în 20 de zile de la primirea versiunii în lima română. Termen foarte scurt pentru realizarea analizelor cerute și circuitul tuturor documentelor intre instituțiile Guvernului, fapt care arată încă odată dezinteresul CE de soartea CFR Marfă.

Interesant e faptul că printre semnataroii documentlui apar numele unor români care lucrează la Comisie pe partea de Concurență.