Bugetul CFR Călători pe 2026, criticat de sindicate. Unde dă cu virgulă calculul lor

Bugetul CFR Călători pe 2026, în varianta solicitată de Ministerul Transporturilor, este criticat de sindicaliștii din cadrul operatorului de stat. Însă, chiar și în condițiile ”subcompensării” de care se plâng aceștia, compensația de care ar beneficia operatorul național va fi cea mai mare în comparație cu ceilalți.

Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR), condusă de Rodrigo Maxim, i-a trimis ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, o adresă în care critică modul în care a fost întocmit bugetul CFR Călători pe 2026.

Amintim faptul că într-o conferință de presă susținută pe 19 iunie Miruță a spus că în proiectul de buget sunt incluse venituri considerate certe, deși acestea depind de o serie de condiții și nu există garanția că vor fi încasate: ”Sunt niște potențiale venituri pe care CFR Călători le are, care nu pot fi considerate a fi certe. Sunt foarte multe condiții care influențează încasarea acestor venituri sau nu. Le-am explicat că acele sume pot fi trecute eventual la provizioane”. Și bugetul CFR Călători pe 2026, și cel al CNCF CFR SA au fost retrimise la companii, pentru a fi refăcute. Cel al CFR SA a fost refăcut, iar proiectul de Hotărâre de Guvern a fost pus în consultare publică de minister. Cel al CFR Călători nu a fost refăcut, iar acum decizia ministrului este criticată de sindicaliști.

---

---

Rodrigo Maxim critică tăierea a 785 de milioane de lei

Aceștia susțin că varianta inițială a proiectului de buget, care include un plus de 785 de milioane de lei, reprezentând compensația necesară conform Actului adițional nr. 14 la Contractul de Servicii Publice (CSP) 2022–2032, ar conduce la un profit brut estimat de 25 de milioane de lei.

În schimb, varianta cerută de ministru, în care dispare această diferență de compensație, ar genera o pierdere brută de 666 de milioane de lei. ”Diferența de 785.000 mii lei nu reprezintă o sumă discreționară, ci este o compensație recunoscută oficial, inclusiv de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), prin semnarea Actului adițional nr. 14 la CSP”, se arată în misiva sindicaliștilor.

CFR Călători, cea mai mare compensație

Prin actul adițional invocat de ei, compensația unitară a CFR Călători a crescut de la 43,25 lei pe tren kilometru la 52,58 lei pe tren km.

Această valoare este cu mult peste ceea ce primesc ceilalți operatori: 38,59 lei/tren-km la Regio Călători, 38,59 lei/tren-km la Transferoviar Călători, 31,04 lei/tren-km la Astra Trans Carpatic și 35,35 lei/tren-km la Softrans. Pentru Interregional Călători, contractul competitiv pentru serviciile RE-IR prevede 24,98 lei/tren-km.

Și totuși, Rodrigo Maxim susține că ”suntem în situația când se generează o situație de concurență neloială între operatorul de transport feroviar de călători de stat SNTFC CFR Călători SA și operatorii de transport feroviar de călători privați din România”. Asta în condițiile în care chiar prin revenirea la valoarea inițială de 43,25 lei pe tren km CFR Călători ar beneficia de cea mai mare compensație din piață.

Operatorii privați nu au regionale și nici experți sociali pe statele de plată

Tot sindicaliștii spun că SNTFC CFR Călători beneficiază de aproximativ 57% compensație din total venituri, în timp ce la operatorii feroviari privați procentul depășește 80%.

Chiar dacă ar fi așa, nu vedem unde ar fi problema. Dacă operatorii privați au cheltuieli mai mici (au mai puțini angajați raportat la numărul de trenuri, nu au pe statul de plată ”experți sociali”, adică sindicaliști, nu au sucursale regionale cu sute de oameni etc, etc), atunci evident că au costuri mai mici, iar compensația acoperă o proporție mai mare din total.

Modernizarea materialului rulant prin PNRR include și mentenanța

În aceeași epistolă către ministru, FSTFR susține că reducerea veniturilor va conduce inevitabil la:

• imposibilitatea asigurării cheltuielilor de mentenanță pentru materialul rulant (inclusiv materialul modernizat prin PNRR);
• blocaje în asigurarea personalului necesar și creșterea orelor suplimentare;
• riscuri directe asupra siguranței circulației feroviare;
• diminuarea drepturilor salariale și a stabilității forței de muncă.

În legătură cu primul punct, facem precizarea că mentenanța materialului rulant modernizat prin PNRR cade în sarcina reparatorilor privați care au făcut modernizarea, și nu a CFR Călători. Deci mentenanța se va face pe baza contractelor încheiate cu reparatorii, care au prevăzut sume pentru această operațiune. În ceea ce privește celelalte puncte, este greu de crezut că dacă un mecanic sau un șef de tren va acumula mai multe ore suplimentare plătite el va vrea să plece la altă companie, deci stabilitatea forței de muncă nu va fi afectată, ci dimpotrivă.

În final, să amintim și faptul că CFR Călători a fost singurul operator care nu a semnat scrisoarea către autorități prin care se protestează față de faptul că Guvernul nu a acordat integral compensația pentru luna iulie, așa cum am scris. Deci operatorul feroviar de stat s-a descurcat cu mai puțini bani.