Site logo
9 mai 2022

Procedurile greoaie de certificare și costurile mari ale acestora vor fi impedimente serioase pentru firma craioveană Softronic la licitația recent anunțată de ARF pentru achiziția a 62 de trenuri regionale. 

În calea încercării producătorilor români de a prinde contractul scos la licitație de către Autoritatea pentru Refomă Feroviară (ARF), contract a cărui valoare poate depăși 500 de milioane de euro, stau mai multe impedimente, arată o discuție purtată de Club Feroviar cu oficiali ai producătorului craiovean Softronic. Până în acest moment, în România compania este singurul producător de rame electrice – modelul Hyperion aflat în circulație la operatorul Softrans.

Una dintre primele probleme e capacitatea limitată de fabricație – ARF ar vrea 62 de rame electrice, iar calendarul este unul strâns, căci finanțarea PNRR prin care se va plăti contractul este disponibilă doar 3-4 ani.

„62 de trenuri e cam mult pentru capacitatea noastră. Acestea nu sunt împărțite de așa natură încât să putem participa și noi sau un alt producător român, chiar și mai mare. Capacitățile de producție nu sunt astfel făcute. Ca idee, vor într-un timp scurt și aceasta nu suportă nici chiar cei care au experiență mare și ar putea face mai repede”, spune Radu Zlatian, reprezentant al companiei.


Conferința de Infrastructură Club Feroviar


Zlatian: E o zăpăceală, vor de toate

Recentele anunțuri ale ARF privind achizițiile de material rulant par a fi un fel de ghiveci în care lipsește o strategie. ARF vrea și trenuri pe baterii, și trenuri pe hidrogen, și electrice, și nu în ultimul rând locomotive care să meargă cu 200 la oră pe o infrastructură pe care viteza maximă e 160 de kilometri la oră.

„Nu am idee ce vor să facă. Este o zăpăceală,  vor si trenuri cu hidrogen și locomotive de 200 km/oră noi, neavând nicio bucățică de linie de 200 de kilometri la oră. Nu mi se pare că lucrează ordonat șau după planuri bine puse la punct. Banii trebuie cheltuiți cu cap, noi avem infrastructura la pământ și ani buni nu s-a făcut nimic. Este culoarul 4 la care se lucrează de mulți ani și nu se mai termină și încolo mai nimic, bucățele, frânturi”, spune el.



Capitalul românesc e „mititel”

Procesul de certificare a trenurilor și costurile implicate sunt un alt impediment. „Dacă e vorba de 2-3 ani nu putem. Apoi e vorba de caietul de sarcini. Trenurile astea utilizate în zone regionale gen metropolitan ar trebuie să îndeplinească anumite condiții de interoperabilitate. Este o problemă grea pentru România, trenurile se certifică foarte greu. Noi avem trenuri certificate dupa NNTR  (norme tehnice naționale notificate – n.red.) nu dupa Directiva 797 și regulamente aferente, ori la o certificare de tren fără câțiva ani nu scapi”, spune el. Procedurile sunt îndelungate. „Până faci un prototip, documentație, apoi validare, analiză safety sunt multe de facut, apoi teste și abia după aceea trebuie să te îndrepți spre UE”, spune el.

Dar de ce pe termen lung producătorul doljean nu face un efort de a produce un prototip al unei astfel de rame care să fie propusă și la alte licitații viitoare?

„Capitalul românesc e mititel,  ori aici investițiile sunt enorme. Și în situația actuală, în care inflația e cum e și probabil va fi și mai rău, e greu să găsești un investitor cu banii necesari. Noi muncim la certificarea locomotivei (LEMA – n.red.) de 5cinci-șase ani și mai avem puțintel, e certificată după trei trei regulamente, lucrăm pentru al patrulea”, spune el.

În concluzie, șansele maxime par a fi ale producătorilor europeni importanți care au deja rame certificate la nivel european.

Trebuie reamintit și faptul că firme mult mai potente financiar, precum CRRC China (cel mai mare producător mondial de material rulant) a avut probleme la licitațiile precedente ale ARF în ceea ce privește termenele de omologare a produselor sale pentru piața europeană. Procesul de omologare a ramelor a fost unul dintre principalele aspecte contestate de competitorii săi europeni la licitațiile trecute ale ARF.

Licitația de rame regionale, săptămâna aceasta

Aceasta este promisiunea făcută la finele săptămânii trecute de către Ștefan Roșeanu, președintele ARF. Materialul rulant nou va contribui la reducerea aglomeraţiei pe şosele şi la scăderea emisiilor poluante, a spus el. „În câteva zile, vom reuşi să relaxăm licitaţia pentru trenuri locale electrice, ceea ce va contribui de asemenea la creşterea calităţii serviciilor în jurul marilor oraşe. Şi sunt trenuri pe care le vom cumpăra cu sisteme de informare a călătorilor, cu wifi, cu acces pentru persoane cu dizabilităţi. Toate principiile moderne ale investiţiilor în transporturi vor fi corporate în caietul de sarcini ale licitaţiei”.

Recent, ARF a făcut publice parțial informațiile rezultate în urma consultărilor privind achiziția de material rulant electric destinat transportului regional. Șase producători de material rulant au trimis răspunsuri autorității, dintre care patru oferte concrete, una în care ARF era informată că producătorul nu mai fabrică rame din cauza lipsei cererii pe piață și o alta în care se cerea o amânare, solicitare neacceptată de ARF.

Costul estimativ mediu pentru o ramă electrică regională (medie aritmetică a ofertelor) ar fi de 7,58 milioane euro. Pe de altă parte, din punct de vedere al mentenanței, costul acesteia în 15 ani ar fi de 59,64 milioane euro, respectiv o medie de 3,9 milioane de euro pe an pe întregul lot. Pe 15 ani, costul mediu de mentenanță a unei rame ar fi de 2,9 milioane de euro, luând în considerare 18 unități plus două de rezervă. Aceasta ar aduce aproape de zece milioane de euro costul unei rame, plus mentenanța pe 15 ani peste costurile estimative menționate la licitația de achiziție a RE-R anulată de către ARF.

We use cookies to improve your experience on our website. By browsing this website, you agree to our use of cookies.

Cart

Coș

Share