Cei 35 de kilometri de cale ferată pe care România nu a reușit să îi construiască în peste 100 de ani

O secțiune de 35 de kilometri de cale ferată ar fi ajutat la decongestionarea Văii Prahovei și ar fi facilitat legătura istorică dintre Muntenia și Transilvania. Deși s-a aprobat realizarea acesteia încă de la începutul secolului XX linia nu a fost edificată, făcând necesar un ocol de zeci de kilometri

Doar 35 de kilometri de cale ferată în linie dreaptă separă nu numai Buzăul de Brașov, ci și Transilvania de Muntenia, potrivit unui articol apărut în opiniabuzau.ro. Dacă ar fi fost finalizați, acești kilometri ar fi însemnat nu numai facilitarea transportului, ci și unirea celor două regiuni istorice ale țării. Liniile ferate Nehoiașu și Întorsura Buzăului nu s-au întâlnit nici până în prezent, după mai bine de un secol de la proiectarea lor, rămânând doar „puncte terminus”. Motivele sunt multiple: pe de o parte, conflagrațiile mondiale care au urmat, iar, pe de altă parte, terenul montan dificil.

---

---

Numeroasele impedimente au avut ca efect abandonarea proiectului, cu toate că legătura transcarpatică ar fi scurtat cu mult drumul dintre cele două regiuni ale țării. Cunoscutul om politic și ziarist George Barițiu a fost cel care a sesizat în 1862 necesitatea construirii „celui dintâi drum de fier din România Unită”, considerând că viitorul traseu ar trebui „să lege Giurgiul cu Bucureștiul și, trecând prin Ploiești, să se apropie de munți”, după cum scrie romania-misterioasa.eu.

Proiectul a început, dar nu s-a finalizat

Citește aici și istoria podului de la Budila dintre Brașov și Întorsura Buzăului, realizat în 1920.

Regionala Brașov a emis ordinul de începe a lucrărilor pentru reconstrucția podului Budila

Ambițiosul proiect a avut nevoie de alte patru decenii pentru a fi demarat, iar în 1907 este publicat în Monitorul Oficial decretul prin care era aprobată construcția liniei ferate Buzău-Nehoiașu, primul tronson al viitoarei căi ferate care se va uni cu Brașovul. Ministerul Lucrărilor Publice a primit finanțare de la Banca Marmorosch Blank Societate Anonimă, iar antrepriza (întreprindere) Weiss-Vasilescu a fost cea care a executat proiectul, finalizând lucrarea de 73,3 km în anul 1909. Punctul terminus al acestei linii a fost, inițial, Gara Drăgaica, dar, în 1942 a fost construit un peron special, care există și astăzi – linia 20.

Din 1924, statul român devine proprietarul liniei și decide să extindă lucrarea, pentru a o uni cu Brașovul. Continuarea conținând și alte detalii interesante este disponibilă aici.

Foto Podul de la Budila care va fi reconstruit