CFR a închis în 1992 un tunel feroviar și dă acum 150 de milioane de euro să-l redeschidă

În Academia Cațavencu, în vremurile ei de glorie, la rubrica ”Bula demnitarului de supt poala dealului” exista categoria ”Am fost un dobitoc”. Se potrivește perfect unei decizii luate de statul român în urmă cu 32 de ani, când SNCFR a închis tunelul Palas din Constanța, pus în funcțiune de Anghel Saligny în 1900. Acum, același stat român care a închis tunelul în 1992 vrea să investească 150 de milioane de euro pentru a-l redeschide. Bani europeni, însă până la urmă tot ai românilor.

Pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost postat, în consultare publică, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Reabilitarea și electrificarea liniei CF 816 Palas – Port A, consolidare tunel km  224+670-225+160, pentru a asigura al doilea acces feroviar în Port Constanța”, lucrare de utilitate publică de interes național.

---

---

Tunelul Palas din Constanța, pus în funcțiune de Anghel Saligny în 1900

Cum s-a ajuns aici? Să o luăm în ordine cronologică. Linia CF Palas-Constanţa Port A a fost linie dublă neelectrificată, centralizată, cu semnalizare SCB, în debleu cu înălţimea maximă de 30 m. Linia Cf Palas-Constanța Port A se racorda din stația Palas, având o lungime de 3,6 km de la km.222+000 (staţia Palas) pâna la km.225+600 (stația Constanța Port A). Între cele două stații adiacente au fost două sectoare BLA.

Tunelul de la km 224+670-225+160 a fost proiectat de inginerul Anghel Saligny și a fost construit între anii 1896-1900. O performanță greu de atins chiar și cu tehnologia actuală, având în vedere că tunelul subtraversează calea ferată dublă (în acea zonă) Constanţa-Mangalia, DN 39 Constanţa-Mangalia, străzi şi diverse conducte de termoficare, gaze, canalizare, alimentare cu apă de pe teritoriul municipiului Constanţa. Tunelul este inclus în categoria lucrărilor de artă din Patrimoniul Naţional, prin soluţia arhitectonică a portalelor şi prin cea inginerească a secţiunii transversale, respectiv căptuşeală integrală din zidărie de piatră de talie.

Tunelul a fost închis în 1992

Timp de aproape un secol, trenurile au intrat în Portul Constanța pe această cale subterană. Numai că lipsa de investiții în mentenanță (chiar dacă nostalgicii susțin contrariul, nici în perioada comunistă nu se alocau sume suficiente și de multe ori se mergea pe principiul ”merge și așa”) și-a spus cuvântul.

În decursul anilor, căptuşeala tunelului a fost penetrată de infiltraţii care au provocat fenomene de exfoliere şi degradări. Infiltraţiile din pânza freatică, la care s-au adăugat cele din reţelele edilitare de apă potabilă şi canalizare, s-au amplificat an de an, favorizând crearea de goluri şi tasări în umplutura neomogenă de la extradosul căptuşelii, care au avut un impact negativ asupra clădirilor de la suprateran, aflate în zona de influenţă a tunelului.

Circulaţia pe linie a fost închisă de SNCFR în anul 1992, în urma inundaţiilor din luna iulie a acelui an, care au provocat multiple pagube în debleu, şi din cauza degradărilor avansate ale căptuselii tunelului, colmatării şanţurilor de scurgere şi a prismului de piatră spartă cu materiale aduse în tunel din zonele adiacente acestuia.

Radu Mazăre voia să-l facă tunel rutier

În 2004, după ce a câștigat al doilea mandat de primar al municipiului Constanța, Radu Mazăre a vrut ca Primăria să preia tunelul și a fost întocmit și un proiect de Hotărâre de Consiliu Local în acest sens.

Potrivit documentului, tunelul urma să fie transformat din feroviar în rutier și să servească pentru accesul TIR-urilor în Portul Constanța. Numai că proiectul a fost abandonat, pe de o parte din cauza faptului că nu a fost primit acceptul CNCF CFR SA, pe de altă parte pentru că Primăria oricum nu avea banii necesari pentru a face investiția.

Linia a fost demontată în 2011

Apoi, linia curentă 816 a fost inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 632/2011 privind aprobarea închiderii unor părţi din infrastructura feroviară proprietate publică a statului.

Ulterior apariţiei HG 632/2011, suprastructura căii a fost demontată pe întreaga lungime şi transportată în depozite.

---

---

Linia dublă se transformă în linie simplă și va fi electrificată

Au trecut anii, iar autoritățile statului român și-au dat seama ce tâmpenie au făcut închizând linia, mai ales în contextul războiului din Ucraina, după izbucnirea căruia a ieșit la iveală faptul că accesul feroviar actual în Portul Constanța este insuficient pentru a prelua tot traficul.

S-a lansat licitația pentru întocmirea studiului de fezabilitate necesar redeschiderii liniei, iar în luna mai a anului trecut SRCF Constanța a anunțat că a fost semnat contractul de atribuire „Reabilitarea și electrificarea liniei CF 816 Palas-Port A, consolidare tunel km. 224+670 – 225+160 pentru a asigura al doilea acces feroviar în Portul Constanța – expertiză și DALI“. Câștigătorul licitației publicate pe platforma SEAP a fost desemnat SC ISPCF SA, de altfel și unicul ofertant la procedura de achiziție.

Soluția identificată este realizarea liniei CF pe traseul existent pentru linie simplă, cu reabilitarea tunelului pentru linie simplă (nu dublă, cum a fost proiectat), și extinderea acestuia pe 200 m spre stația Palas. Se va monta instalație BLA nouă pentru linia curentă Palas-Constanța Port Zona A și rețeaua de cabluri aferentă. De asemenea, este necesară o modificare de soft și hard la instalația CE existentă în stația Palas pentru preluarea echipamentelor adăugate pe linia curentă Palas-Constanța Port Zona A. Linia va fi electrificată, iar viteza de circulație va fi de 50 km/oră.

Tunelul Palas din Constanța, în cifre

Acum a venit momentul în care se face un alt pas concret pentru a redeschide tunelul Palas din Constanța, prin adoptarea indicatorilor tehnico-economici.

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este stabilită la 753.806 mii lei, echivalentul a aproximativ 150 de milioane de euro, din care lucrările efective de construcţii-montaj (inclusiv TVA) reprezintă 416.408 mii lei (83 de milioane de euro).

Investiția va presupune reabilitarea liniei de cale ferată pe traseul existent (3,5 km), reabilitarea tunelului pentru linie simplă (490 m), extinderea tunelului spre stația Palas (200 m) și electrificarea liniei Palas-Constanța Port Zona A. Toate acestea ar urma să fie realizate în doi ani.