E oficial. Guvernul de la Chișinău a decis divizarea CFM, după modelul Băsescu de acum 28 de ani

La aproape 28 de ani de când ministrul român al Transporturilor de la acea vreme, Traian Băsescu, a hotărât spargerea SNCFR în mai multe entități, în stânga Prutului s-a luat o decizie similară. Guvernul de la Chișinău a decis divizarea CFM. Între cele două reorganizări sunt însă unele diferențe.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat în şedinţa de miercuri Hotărârea privind reorganizarea Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM), prin dezmembrare, și înființarea unei noi entități – Societatea pe Acțiuni Calea Ferată din Moldova Pasageri și Marfă. Noua societate va avea capital integral de stat și va prelua activitățile de transport feroviar de pasageri și de marfă, transmite Moldpres.

Potrivit hotărârii, Agenția Proprietății Publice (APP) va exercita, în numele statului, funcția de acționar unic al noii societăți pe acțiuni. CFM Pasageri și Marfă SA va fi succesor de drepturi și obligații al Î.S. Calea Ferată din Moldova, în limita patrimoniului stabilit prin bilanțul de repartiție. „Activele imobilizate și circulante utilizate pentru transportul feroviar de pasageri și de marfă vor fi transmise către noua societate. Totodată, repartizarea drepturilor și obligațiilor, inclusiv a datoriilor și a bunurilor gajate rezultate din contractele de recreditare încheiate cu Ministerul Finanțelor, va fi realizată în baza actului de transmitere și a bilanțului de repartiție, cu respectarea Codului civil și a contractelor în vigoare. Capitalul social al S.A. CFM Pasageri și Marfă va fi format din patrimoniul transmis de la Î.S. Calea Ferată din Moldova, iar transferul bunurilor se va face conform Regulamentului privind transmiterea bunurilor proprietate publică”, se arată în document.

---

---

Urmează numirea directorului interimar

Noua societate va prelua toate drepturile și obligațiile ce decurg din contractele individuale și colective de muncă ale angajaților transferați. În situațiile în care transferul personalului nu va fi posibil, disponibilizările vor fi efectuate strict în conformitate cu legislația muncii.

De asemenea, Agenția Proprietății Publice are la dispoziție un termen de șase luni de la intrarea în vigoare a hotărârii pentru aprobarea proiectului de dezmembrare și a bilanțului de repartiție; aprobarea statutului noii societăți pe acțiuni și modificarea corespunzătoare a statutului Î.S. Calea Ferată din Moldova; numirea directorului interimar al S.A. CFM Pasageri și Marfă, până la desemnarea conducerii definitive.

În paralel, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va identifica elementele infrastructurii feroviare necesare pentru elaborarea contractului multianual de administrare a infrastructurii. După reorganizare, Î.S. Calea Ferată din Moldova va continua să desfășoare activitate de interes public, având ca principală responsabilitate gestionarea infrastructurii feroviare, în conformitate cu Codul transportului feroviar.

Noua societate nu va fi privatizată

La finalul ședinței de Guvern de la Chișinău, Roman Cojuhari, directorul general al APP, a făcut câteva precizări.

„Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova va rămâne și va gestiona infrastructura feroviară. Statul, conform Codului feroviar și contractelor multianuale, este obligat să întrețină liniile de cale ferată, gările, depourile și terenurile aferente”, a declarat el. Potrivit lui Cojuhari, Codul feroviar prevede inclusiv subvenționarea unor servicii de transport de pasageri, iar acest mecanism va putea fi aplicat mai clar în noua structură.

Șeful APP a ținut să sublinieze că transportul feroviar va rămâne un sector strategic, care nu va fi privatizat. Se va face o separare clară a activelor și pasivelor: infrastructura va reveni întreprinderii de stat, iar locomotivele, vagoanele, clădirile utilizate în transportul de marfă și pasageri, precum și datoriile aferente acestei activități, vor fi repartizate noii societăți pe acțiuni.

Roman Cojuhari a precizat că Hotărârea Guvernului reprezintă doar începutul reformei: ”Întregul proces de separare va dura. Este prevăzut ca până la sfârșitul anului 2026 să fie finalizate evaluarea activelor și separarea bilanțului”, a spus Cojuhari.

Spargerea SNCFR, făcută în 1998

Pe 1 octombrie 1998, atunci când Ministerul Transporturilor de la București era condus de Traian Băsescu, Societatea Națională a Căilor Ferate Române (SNCFR) s-a desființat prin divizare și au fost înființate:

• Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, care administrează infrastructura feroviară;
• Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA, operatorul național de călători;
• Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă, operatorul național de marfă;
• Societatea Națională de Administrare a Activelor Feroviare „SAAF” SA, care trebuia să administreze excedentul de active feroviare rezultat în urma reorganizării;
• Societatea Feroviară de Turism „SFT – CFR” SA a preluat o parte din activele ,,SAAF” și trebuia să efectuează servicii turistice, administrând trenurile de epocă (acum în faliment);
• Societatea de Management Feroviar „SMF” (desființată);
• Autoritatea Feroviară Română (AFER), organismul de reglementare feroviară al României.

În urma reorganizării SNCFR de pe 1 octombrie 1998 a fost permis accesul nediscriminatoriu la infrastructura feroviară publică al tuturor operatorilor feroviari licențiați, fapt ce a dus la înființarea de operatori feroviari cu capital privat.

Diferențe între divizarea SNCFR și divizarea CFM

Chiar dacă cele două decizii, luate la o distanță de aproape 28 de ani, seamănă, divizarea CFM diferă în unele puncte de cea a SNCFR, dincolo de dimensiunea rețelei (peste 10.000 km în România vs 1.232 km în Moldova) și de numărul de angajați la divizare (129.000 în 1998 la SNCFR, comparativ cu 3.700 la CFM acum).

În primul rând, la București au fost create două societăți distincte – una pentru transportul de călători și cealaltă pentru transportul de marfă. Apoi, oficialii de la Chișinău au precizat răspicat că entitățile din domeniul feroviar nu vor fi privatizate. Or, la București autoritățile au încercat încă de la început să privatizeze CFR Marfă. Singura tentativă concretă a avut loc în 2013, când transportatorul feroviar național ar fi urmat să ajungă în proprietatea lui Gruia Stoica. Un demers care a fost oprit, iar din cauza unor decizii proaste luate de Victor Ponta și Crin Antonescu, acum CFR Marfă este în lichidare.

La Chișinău nu s-a precizat nimic despre înființarea unei societăți care să administreze și să valorifice activele excedentare, după modelul SAAF de la București, și nici a uneia de management feroviar. De asemenea, în stânga Prutului nu s-a vorbit despre vreo societate feroviară de turism. Se vede treaba că moldovenii au învățat din greșelile noastre și încearcă să le evite.