EXCLUSIV Câți angajați ”mișcă” trenul la stat și la privat. Compensația CFR Călători, umflată

Compensația CFR Călători primită de la bugetul de stat e prea mică, se plânge, ori de câte ori are prilejul, directorul general al operatorului feroviar de stat, Traian Preoteasa. Club Feroviar demontează în articolul de față, prin calcule realizate pe baza cifrelor oficiale, această afirmație. De fapt, numărul de personal al CFR Călători este supradimensionat în raport cu indicatorul tren-kilometru pe care l-a realizat anul trecut. La valori comparabile, operatorii privați de transport feroviar de călători au de două, de trei sau chiar de patru ori mai puțini angajați.

De câte ori a fost întrebat despre valoarea compensației primite de la stat și despre numărul de angajați, Traian Preoteasa a replicat că CFR Călători are o compensație mai mare și mai mulți angajați pentru că are mai multe trenuri decât operatorii privați. Perfect adevărat la prima vedere, însă atunci când comparăm cifrele acest mit este spulberat.

---

---

Datele oficiale de la ARF și de la Ministerul Finanțelor

Club Feroviar a solicitat și a primit de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) datele privind indicatorul tren-km realizat de fiecare operator de transport feroviar de călători. Aceștia sunt după cum se poate observa în tabelul de mai sus.

Apoi, am consultat bilanțurile pe 2024 ale operatorilor de pe site-ul Ministerului Finanțelor, de unde am extras numărul mediu de angajați al fiecăruia la nivelul anului trecut. Bilanțul CFR Călători pe 2024 nu este încă disponibil, însă în bugetul de venituri și cheltuieli pe 2024, așa cum l-am prezentat la vremea respectivă, figurează un număr mediu de 10.876 de angajați.

Am făcut apoi raportul și am calculat numărul de angajați al fiecărui operator la fiecare 10 milioane de tren-km. Mai pe românește, câți angajați ”mișcă” un tren la stat și la privat pe aceeași distanță. Rezultatele sunt după cum urmează:

Operator	Volum tren km în 2024	Salariați	Salariați la 10 milioane tren km
CFR Călători	46.773.879.397	10.876	2,3
Regio Călători	6.401.871.602	675	1
Transferoviar Călători	4.830.887.517	508	1
Interregional Călători	3.778.558.579	220	0,5
Astra Trans Carpatic	1.049.127.148	95	0,9
Softrans	811.514.537	62	0,7

Compensația CFR Călători nu e mică, ci mare

Și acum concluziile. Cel mai bine din acest punct de vedere stă Interregional Călători, cu doar 0,5 angajați pentru fiecare 10 milioane de tren-km, iar cel mai prost CFR Călători, cu 2,3 angajați la același indicator. Adică de 4,6 ori mai mult. Niciun operator nu are nici măcar jumătate din numărul de salariați ai CFR Călători, raportat la acest indicator.

În acest caz, ne punem logic întrebarea (din păcate va rămâne retorică) de ce anul trecut compensația unitară pe tren-km a fost mai mare decât cea a operatorilor privați? Consultând tabelul alăturat și făcând câteva calcule simple, rezultă că CFR Călători a primit în 2024 o compensație mai mare de 8,08 ori mai mare decât Regio Călători, în condițiile în care indicatorul tren-km a fost de doar 7,3 ori mai mare. Dacă raportăm la Interregional Călători, diferența este și mai mare. Compensația primită de CFR Călători a fost de 18,39 ori mai mare ca la IRC, în vreme ce parcursul a fost doar de 12,38 ori mai mare.

De fiecare dată când este întrebat în această chestiune, Traian Preoteasa invocă greaua moștenire, și anume faptul că parcul de material rulant al operatorului feroviar de stat este învechit. Dar aceeași problemă o au și majoritatea operatorilor privați, cu excepția Astra Trans Carpatic și a Softrans. Și de ce ar trebui să ”premiem” existența în parc a unor locomotive, vagoane și automotoare vechi? Nu mai degrabă ar trebui să acordăm bonificații operatorilor care au investit în material rulant nou?

Mulți directori și personal TESA excedentar

Schema stufoasă de salariați ai operatorului feroviar de stat nu provine din numărul mare de ceferiști direct productivi, adică cei care efectiv ”mișcă” trenul. Și aici, la fel ca la privați, se repectă instrucțiile feroviare.

Însă CFR Călători are un imens aparat birocratic, mai exact personal TESA. Operatorii privați nu au sucursale regionale cu mii de angajați, precum cel de stat. Companiile private de transport feroviar de călători nu au funcția de ”șef de stație”, așa cum se întâmplă la stat, iar exemplele ar putea continua. Ce să mai vorbim de faptul că niciun alt operator nu are, doar în structura centrală, 13 directori și șapte membri în Consiliul de Administrație.

Să mai amintim și faptul că CFR Călători consumă 70 de tone de motorină pe zi. Nu toată această cantitate este folosită la tracțiunea trenurilor, având în vedere că furturile de combustibil se mențin la un nivel ridicat.

Iar la privați angajările nu se fac pe ”pile” sau politic, așa cum, din păcate, se întâmplă de multe ori la stat.

De ce casierele nu sunt preluate de CFR SA?

În final, folosim acest prilej pentru a readuce în atenție o problemă pe care am mai semnalat-o. De ce casierele din stații sunt angajate ale CFR Călători?

În mod normal, ar trebui să te duci la gară, iar de la casierie să-ți poți cumpăra bilet la orice tren, fie el de stat sau privat. Acest lucru ar fi posibil dacă personalul acestor case de bilete ar fi transferat de la CFR Călători la CFR SA, mai ales în condițiile în care piața de transport feroviar de călători din România este cea mai concurențială din Uniunea Europeană.