EXCLUSIV Câți ceferiști și câți călători au murit în accidente în 18 ani. Comparație cu rutierul
Chiar dacă este de multe ori mai lent, iar condițiile de călătorie nu sunt întodeauna cele mai bune, transportul feroviar din România este de 1.000 de ori mai sigur decât cel rutier. Anul trecut, în România au avut loc 31 de accidente feroviare, în care și-a pierdut viața o persoană, iar pe șosele au fost 3.950 de accidente grave, în care au murit 1.293 de oameni. Din păcate, în ultimii 18 ani mai mulți ceferiști și pasageri feroviari și-au pierdut viața, dar numărul lor este infinit mai mic decât cel al deceselor pe rutier.
La Conferința de Infrastructură organizată de Club Feroviar săptămâna trecută la Sighișoara, directorul general al Agenției de Investigare Feroviară Română (AGIFER) a prezentat o statistică privind numărul de accidente feroviare în 2025.
Anul trecut, la nivelul AGIFER s-au deschis 31 de investigații privind accidente feroviare și 30 referitoare la incidente feroviare. În total 60, cifră egală cu cea din 2024. În toate aceste evenimente din 2025 a murit o persoană, în accidentul de la Mihăești din 19 februarie. După cum am scris la vremea respectivă, o locomotivă a operatorului bulgar Pimk s-a ciocnit cu două vagoane deraiate ale unui tren operat de Rail Cargo, care circula pe celălalt fir. Accidentul s-a soldat cu moartea șefului de tren și rănirea altor două persoane.
Un eveniment tragic, ale cărui cauze vor fi lămurite după ce vor fi gata atât raportul final al AGIFER, cât și investigațiile oamenilor legii.
Carnagiu pe șoselele României
Dimensiunea fenomenului nici nu se compară însă cu ceea ce s-a întâmplat pe șoselele din România anul trecut.
Potrivit bilanțului Poliției Române pe 2025, au avut loc 3.950 de accidente rutiere grave în care 1.293 de persoane și-au pierdut viața și 3.125 au fost rănite grav. Cifrele sunt în scădere față de anii precedenți, însă tot rămân îngrijorătoare. Asta cu toate că, după mulți ani, în 2025 România nu a mai fost ”campioana” în Uniunea Europeană la numărul deceselor pe șosele la un milion de locuitori (68), fiind depășită de Bulgaria (67), potrivit Comisiei Europene.
Din numărul total al deceselor, le vom elimina pe cele cauzate de traversarea neregulamentară, căci în acest caz nu este vina șoferului, ci a pietonului. Chiar dacă bilanțul Poliției nu indică defalcat cum au murit cei aproape 1.300 de oameni, se precizează că 16,1% din accidentele grave au fost cauzate de traversarea neregulamentară. Extrapolând, se poate concluziona că în accidente rutiere propriu-zise au murit peste 1.000 de persoane, adică de 1.000 de ori mai mult decât în cele feroviare.
Revenind la transportul pe calea ferată, și aici trebuie precizat că accidentele la trecerea la nivel nu sunt considerate accidente feroviare, căci nu este vina mecanicului de locomotivă că i-a apărut o mașină în față. Deci decesele la trecerea la nivel sunt contabilizate de Poliție la accidente rutiere.
Doar doi călători morți în accidente feroviare în 18 ani
Club Feroviar a obținut de la AGIFER o situație (care nu este exhaustivă) a deceselor înregistrate în rândul personalului feroviar și al pasagerilor cu trenul în ultimii 18 ani de zile.
În rândul călătorilor, au fost două decese:
– 1 deces la Valea Călugărească, pe 10 mai 2008. Fiica unui inspector AFER a murit după ce o șină a intrat prin podeaua vagonului
– 1 deces la Augustin, 5 aprilie 2020. Un vagon al CFR Călători a luat foc.
Au mai fost cazuri în care șoferi sau pasageri ai unor autovehicule care nu au murit din cauza lor (nu au traversat neregulamentar calea ferată):
– 2 decese la I.L. Caragiale, pe 5 iulie 2012. O locomotivă a CFR Marfă cu sistemul de frânare defect ”a luat-o din loc” singură.
Ceferiști care au murit în accidente
Decese în rândul personalului feroviar:
– 1 mecanic de locomotivă la Valea Seacă, pe 19 septembrie 2014. Trenul Interregio 1753 București Nord – Iași/Suceava a lovit un camion la o trecere la nivel cu calea ferată între Valea Seacă și Bacău
– 1 mecanic de locomotivă, între Faraoani și Orbeni, pe 7 decembrie 2014. Două trenuri de marfă au ajuns în aceeași secțiune de circulație. Unul dintre trenuri a depășit semnalul pe „oprire” și a pătruns pe linia ocupată. A urmat o coliziune frontală.
– 2 mecanici de locomotivă ai CFR Marfă la Bârsești, pe 29 noiembrie 2016. O locomotivă cu o garnitură de marfă era staționată, iar o alta a intrat în ea cu viteză prea mare.
– 1 mecanic de locomotivă, 1 mecanic ajutor la Bănița – Merișor, pe 8 aprilie 2017. Un tren de marfă al Unicom Tranzit) a intrat cu viteză foarte mare într-o succesiune de curbe. Locomotiva și primele 14 vagoane au deraiat.
– 1 conductor de tren la Galați, pe 25 martie 2023. La manevra de cuplarea a trenului, locomotiva a lovit violent vagoanele, iar ceferista Gina Basoc a decedat.
– 1 șef de tren la Mihăești, pe 19 februarie 2025. Cazul a fost prezentat mai sus.
Au fost și răniți, dar nu atât de mulți ca la rutier
În incidente și accidente feroviare au mai fost și persoane rănite, atât din rândul ceferiștilor, cât și din cel al pasagerilor, însă nu există o statistică relevantă.
Amintim doar cazul din 4 mai 2025, când în stația CF Constanța a fost activat Planul Roșu de intervenție, în urma unui incident feroviar care a avut loc pe linia 1. În momentul în care trenul de călători IR 1586 se pregătea să plece din stație, acesta a fost lovit de trenul IR 1688 (format din locomotivă și vagoane modernizate prin PNRR), care efectua o manevră de regarare a garniturii la linia 1. În urma accidentului, 28 de persoane au fost evaluate medical la fața locului, iar 11, între care trei copii, au ajuns la spital.
Concluzia este una singură. În România ai două opțiuni pentru a te deplasa: pleci cu mașina (e mai rapid în majoritatea cazurilor) dar îți asumi că poți ajunge nu la destinație, ci la spital sau la biserică, sau pleci cu trenul și ajungi teafăr, însă nu știi când.


Share
Facebook
X
LinkedIn
Telegram
Tumblr
Whatsapp
VK
Mail