Facturi PESA refuzate la plată de zeci de milioane de euro. De ce stau trase pe dreapta trenurile

Autoritatea pentru Reformă Feroviară a refuzat la plată patru facturi pentru trenurile PESA livrate, motivând absența spațiilor de mentenanță certificate, al căror preț a fost inclus în oferta câștigătoare a licitațiilor.

Oficiali ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii fac presiuni pe ARF să accepte la plată facturile, susținând că aceste certificări nu sunt necesare.

O dispută de gravitate maximă domnește de câteva luni între Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) și producătorul polonez PESA privind obligațiile acestuia privitoare la livrarea a 91 de rame electrice (62 rame regionale și 29 rame inter-regionale), 21 de unități stând trase la gard, nefolosite, la gara Obor în pofida faptului că operatorii de transport feroviar călători pun la dispoziție în majoritate trenuri poluante, ruginite, roase, cu aspect din anii ’60. Cel puțin trei dintre acestea ar putea fi predate CFR Călători.

Dar care este miezul disputei? Contractele semnate de statul român cu PESA prin ARF prevedeau asigurarea unor spații de mentenanță dedicate, necesare întreținerii ramelor pe cel puțin 15 ani, până la 30 de ani cu prelungire. Prezentăm ce se știe până la acest punct privind obligația în cauză.

Un spațiu de mentenanță pe fiecare contract

Oferta depusă de PESA prevedea asigurarea a câte un spațiu de mentenanță pe fiecare din cele patru contracte de livrare rame electrice, din care trei contracte pentru rame regionale și unul de rame interregionale.

„Strategia de realizare a activității de mentenanță. Pentru a realiza în mod corespunzător activitățile de mentenanță și pentru a asigura rata de disponibilitate necesară de 98%, Ofertantul va închiria infrastructura existentă și o va dota în vederea realizării unei hale de întreținere special amenajate, situată la cel mult 10 km de gara de origine. Lucrările de amenajare si dotare aferente vor începe după semnarea contractului de achiziție publică și se vor finaliza înainte ca Ofertantul să înceapă să presteze serviciile de mentenanță a vehiculelor. Hala va fi dotată cu canale de inspecție, cu platforme care să permită accesul pe acoperiș, un depozit, precum și birouri și camere sociale”, promitea PESA în oferta sa.

Angajamentul PESA preciza realizarea unei instalații de spălare a ramelor la fiecare contract, iar fiecare hală de întretinere (centru de mentenantă) să fie realizată cu două canale de vizitare pentru că ramele sunt lungi (80 de metri), iar mentenanța lor nu se poate realiza în spațiile dedicate locomotivelor.

Cerința ”Ofertantul va închiria infrastructura existentă și o va dota în vederea realizării unei hale de întreținere special amenajate………….” se referă la închirierea terenului de la deținător (CFR SA, CFR Călători SA, CFR Marfă, etc), pe care va realiza hala de întreținere/centrul de mentenanță. Conform DEX, ”a realiza” este sinonim cu: a face, a executa, a efectua, a săvârși, a înfăptui, a întreprinde, a fabrica.

Președintele PESA promitea depouri, în septembrie 2024 la Berlin

Realizarea spațiilor a fost menționată inclusiv de președintele PESA. Halele de întreținere (centrele de mentenanță) vor fi construite la București, Iași și Cluj, fiecare urmând să aibă 3-4 posturi de lucru, inclusiv de rezervă, declara în septembrie 2024  la Berlin, în cadrul InnoTrans, Krzysztof Zdziarski, președinte PESA. Declarațiile erau făcute chiar în prezența fostului președinte ARF, Ștefan Roșeanu.

Este interesant că firma Alstom România, competitoare Alstom la o licitație de material rulant și titulara unui contract de rame interregionale tot cu ARF a construit în incinta Atelierelor Grivița pe un teren cumpărat de la compania românească un centru de mentenanță modern, cu toate dotările necesare,  în investiție totală de 50 de milioane de euro.

Subiectul costurilor cu mentenanța a fost punctul central al unei importante dispute la atribuirea primului contract de rame către PESA. Competitorul Alstom a reclamat la acel moment, atât la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și la Curtea de Apel Bucuresti, că PESA a inclus o parte a costurile cu mentenanța în contravaloarea ramelor, ceea ce ar fi fost contrar cerințelor documentației de atribuire. Este posibil ca PESA să fi urmărit astfel un cash-flow mai bun al proiectului, în sensul că banii pe rame se încasează mai rapid decât banii pe mentenanță, fapt care i-ar fi permis să obțină sumele necesare construirii și dotării depourilor.

contestație Alstom la oferta PESA

În loc de dosar ASFR, contract de închiriere pe două luni

Revenind în prezent, apare întrebarea, cum s-a achitat PESA de obligațiile sale? Răspunsul este unul important pentru că prevederile legale spun că la șapte zile de la punerea în circulație trebuie făcută o inspecție tehnică a ramelor, potrivit instrucției 201.

Surse din cadrul proiectului, care au solicitat anonimatul, afirmă că PESA ar fi informat că au un contract de închiriere pe două luni ale unor „spații neîncălzite”. „Contractul de închiriere a spațiului de mentenanță nu a fost primit si înregistrat la ARF”, spun aceste surse.

Problema nu este un simplu hocus–pocus. Potrivit legislației noastre entitățile care fac mentenanță trebuie să aibă certificate de conformitate emise de ASFR.

Întrebarea este: certificatul de conformitate privește producătorul/firma care asigură mentenanța sau și spațiul?

Documentarea realizată de Club Feroviar sugerează că trebuie verificat spațiul de mentenanță. Ghidul privind metodologia acordării certificatului de conformitate realizat de ASFR disponibil aici spune că procesul de certificare se bazează pe o evaluare potrivit Regulamentului și se realizează în două etape, în care a doua etapă e „evaluarea implementării sistemului de întreținere, inclusiv a proceselor selectate prin vizite la sediu/sediile și locațiile solicitantului”.

Or, singurul lucru invocat de PESA este un contract de închiriere semnat la începutul lui februarie. Nu tu avize ASFR, nu inspecții făcute de Autoritate, nu echipamente de mentenanță, nu dosare de pregătire a personalului care va face mentenanța.

Facturi refuzate la plată

În urma disputei, ARF a refuzat plata a patru facturi – în sumă totală de circa 116.000.000 lei după informațiile noastre, acuzând includerea nelegală în sumele de plată a ramelor electrice și contravaloarea centrelor de mentenanță. Ar fi vorba de un total de 160 de milioane de lei, aproximativ 40 de milioane de euro, contravaloarea celor patru centre de mentenanță.

La momentul ofertării, PESA ar fi inclus valoarea mentenanței în prețul ramelor pentru a primi mai repede banii necesari construirii centrelor de mentenanță, deci considerente de cash-flow (cum facturile de mentenanță se întind pe 15-30 de ani).

Conflictul a trezit nemulțumirea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Gurile rele spun că oficiali ai Ministerului ar fi făcut chiar vizite de lucru în Polonia, fără motiv. Acum, ei ar face presiuni pentru destituirea celor care se opun achitării facturilor către PESA, pe motivul pierderii fondurilor europene.

Plimbarea responsabilităților și a problemei

După informațiile noastre, conducerea grupului de Lucru nr. 8 FM afirmă că certificarea este obligatorie doar pentru ECM (unitatea care face mentenanța, adică PESA) nu pentru centrele de mentenanță. Poziția este surprinzătoare, căci se ridică întrebarea: cum poți certifica o unitate din Polonia ale cărei spații de mentenanță sunt în România? Vor veni omologii ASFR din Polonia, respectiv NSA (National Safety Authority, anume UTK – Urząd Transportu Kolejowego) să inspecteze spațiile de mentenanță PESA din România?

Cu atât mai mult cu cât Regulamentul UE 2019/779 nu prevede obligația expresă ca organismul de certificare să desfășoare activități de supraveghere pe teritoriul altui stat membru, inclusiv în România, în raport cu centrele de mentenanță. Prin demersurile efectuate se încearcă înlăturarea observațiilor ARF, astfel încât să se efectueze apoi demersurile necesare obținerii autorizației de punere pe piață. Din ianuarie 2024 și până în ianuarie 2026 era timp suficient pentru realizarea  centrelor de mentenanță și este neclar de ce s-a așteptat până acum.

ASFR, între ciocan și nicovală?

Pentru clarificarea situației, ARF a trimis ASFR o solicitare în care cere să fie sprijinită pentru a afla dacă „echipamentele existente în hala de mentenanță sunt propice pentru efectuarea mentenanței preventive și corective, conform contractului”. Din informațiile noastre, inclusiv conducerea CFR Călători, care ar urma să primească o parte a ramelor PESA, privește cu scepticism problema, căci îi vor reveni sarcina și implicațiile unei eventuale mentenanțe necorespunzătoare.

Club Feroviar a trimis în urmă cu o lună câteva întrebări companiei PESA prin intermediul reprezentanților acesteia. Am întrebat dacă sumele necesare realizării depourilor au fost incluse în oferte, dacă a demarat construirea, unde se vor face lucrările de mentenanță, însă nu am primit niciun răspuns. Precizări similare nu au venit nici de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii care a descoperit la câteva săptămâni de la trimitere solicitarea noastră în folderul de spam. Ulterior, pentru a se spăla pe mâini, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a trimis solicitarea noastră la ARF, ca și cum până acum nu ar fi tras sforile pentru plata facturilor.

Potivit informațiilor noastre, PESA a prezentat un certificat de conformitate emis de organismul polonez omolog ASFR, însă instituția noastră nu s-a exprimat, în scris și fără echivoc dacă documentul prezentat de producătorul polonez acoperă în România – la Atelierele CFR Grivita, unde PESA spune ca are închiriat spațiu. Apoi, la ARF nu a fost primit/înregistrat contractul de închiriere a spațiului de la Atelierele CFR Grivița.

Scăpare legislativă?

Este una dintre posibilele explicații. ERA și reglementările europene nu dau voie unei autorități naționale să „intre” peste o altă autoritate națională (PESA a fost certificată în Polonia). Însă tot atât de adevărat este că e puțin probabil ca organismul polonez să vină în România să verifice spațiile de mentenanță ale PESA. Singura variantă pentru ASFR este ca după predarea ramelor să meargă la operatorul care le exploatează (de exemplu, la CFR Călători, dacă acesta le va primi) pentru a verifica modul în care acesta derulează proceduri de mentenanță cu producătorul. Apoi, PESA se pare că nu are punct de lucru în România, caz în care ASFR ar fi putut face controale. Oricum, rămâne problema angajamentului privind spațiile de mentenanță construite, cuprins în ofertă.

Până una alta ramele stau nefolosite trase pe dreapta, in custodia PESA, așteptând, cum bine remarca Asociația Pro Infrastructura, să fie inscripționate cu graffiti de către tineri zeloși.