Una dintre firmele care au fost selectate pentru modernizarea Gării de Nord a depus singura ofertă la licitația organizată de Regionala București a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA pentru a demola Pasajul Săbăreni de peste Magistrala feroviară 100.

La începutul lunii august, în sistemul electronic de achiziții publice a fost postat anunțul de licitație ce are ca obiect ”Dezafectare pasaj rutier superior km 6+645 București – Roșiori”. Valoarea totală estimată a contractului, care va trebui dus la bun sfârșit în termen de 40 de zile, este de 407,770,95 lei, echivalentul a puțin peste 80.000 de euro.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare a fost data de de 4 septembrie 2023, ora 15:00, așa cum a scris atunci Club Feroviar. Pentru că nu sunt bani, din cauza faptului că bugetul pe acest an al CNCF CFR SA nu este aprobat nici acum, SRCF București și-a luat o măsură de precauție și a specificat faptul că oferta trebuie sa fie valabilă până pe 4 septembrie 2024.

Gdo Mov SRL vrea să se ocupe de demolarea Pasajului Săbăreni

Potrivit anunțului din SEAP, până la termenul limită a fost depusă o singură ofertă, din partea firmei Gdo Mov SRL.

La finele lunii trecute, CFR SA a anunțat că a selectat doi constructori români pentru modernizarea Gării de Nord din București, etapa 1, un proiect finanțat din fonduri nerambursabile, prin Programul Transporturi (PT). Oferta depusă de asocierea de firme românești SC Gdo Mov Impex  SRL – SC Omega Cert Sistem  SRL, în valoare de 419.854.213,32 (fără TVA), a fost desemnată câștigătoare, contractul de achiziţie publică urmând a fi încheiat şi semnat de ambele părţi la finalul perioadei legale de contestaţii.

Gdo Mov Impex este o companie înregistrată în Baia Mare, judeţul Maramureş, deţinută integral de Delia Goie, și are 35 de angajați. Delia Goie este totodată managerul complexului turistic Apa, situat la limita dintre judeţele Satu Mare şi Maramureş, în apropierea localităţii Apa. Complexul cuprinde un hotel de 23 de camere, o zonă de camping şi sală pentru evenimente. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, firma are ca obiect principal de activitate ”Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”.

CITEȘTE și Modernizarea Gării de Nord va fi făcută de o firmă cu mai mulți patroni decât angajați

În locul actualului pasaj trebuie construit altul

În primăvara anului trecut, Ministerul Transporturilor a a inițiat un proiect de Hotărâre a Guvernului privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a podului cu pricina, pentru scoaterea din funcțiune, în vederea valorificării și, după caz, casării.

Numai că demolăm podul, dar trebuie pus și altul în locul lui. Recent, administratorul public al Sectorului 6, Paul Moldovan, a declarat pentru Club Feroviar că primăria pe care o reprezintă este pregătită să contribuie la proiectul de construcție a unui pasaj nou peste calea ferată. ”Suntem pregătiți. În perioada următoare vom semna un contract cu Primăria Sectorului 1 și cu Primăria Capitalei în acest sens. Studiul de fezabilitate a fost elaborat de Primăria Sectorului 1 și se află în avizare la Ministerul Mediului. Ulterior, tot Sectorul 1 va semna contractul pentru proiectare și execuție, iar noi vom contribui cu 40% din costul lucrării, pentru că e mai mult pe teritoriul lor (al Sectorului 1 – n.red.)”, a spus Moldovan.

Pasajul Săbăreni este într-o stare avansată de degradare. Bucureșteni izolați de oraș

Podul Săbăreni a fost construit în anul 1964. Strada Drumul Săbăreni din Sectorul 6 traversează linia de cale ferată Bucureşti – Roşiori (Magistrala 100), la km 6+645, spre strada Drumul Poiana Pietrei din Sectorul 1, prin intermediul acestui pasaj din beton armat. El a rămas în custodia ceferiștilor, cu toate că gestionarul infrastructurii feroviare nu are ca obiect de activitate întreţinerea podurilor rutiere. Pe cale de consecință, nu s-au putut aloca resurse financiare necesare păstrării în bune condiţii a pasajului rutier.

Rezultatul a fost că el s-a degradat de la an la an, până când e devenit impracticabil pentru traficul rutier. În urmă cu șapte ani, pasajul a fost expertizat şi catalogat cu stare tehnică necorespunzătoare, iar prin expertiză au fost instituite o serie de restricţii privind circulaţia rutieră pe pod, atât de viteză, cât şi de tonaj, până la executarea lucrărilor pentru punerea lui în siguranţă. Pe cale de consecință, din 2018, STB a decis ca autobuzele să nu mai treacă peste pod, iar traseul acestora a fost scurtat.

Pasajul este vital pentru câteva sute de bucureșteni, fiind singura cale de acces cu mașina spre restul orașului pentru locuitorii din zonă, care altfel mai pot ieși din cartier doar ca pietoni, câteva sute de metri mai încolo, traversând calea ferată spre Calea Griviței (magistralele 300 și 500).

16 Februarie, cartier de ceferiști

Cartierul 16 Februarie este unul care, la bază, a fost unul al ceferiștilor. El este amplasat de-o parte și de alta a căii ferate București-Roșiori-Craiova-Timișoara, Magistrala 100, care este supratraversată de acest pasaj. Porțiunea situată dincolo de calea ferată mai este cunoscută și sub numele de Cartierul Chitila Triaj, însă locuitorii spun că ei stau în Cartierul 16 Februarie.

De starea pasajului sunt afectate și mai multe firme care își au sediul în zonă. Printre ele se află și Societatea Tipografică Filaret, filială a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA.