FOTO. 10 ani de 160 km/oră pe București-Constanța. Locomotiva inaugurală, pe butuci

Pe 4 iulie 2014 CFR Călători a pus în circulație, oficial, primul tren care circula cu 160 km/oră pe București-Constanța. Asta după mai bine de un deceniu de lucrări de modernizare care au costat peste un miliard de euro, perioadă caracterizată de furturi de componente, dar și de șpagă dată de Swietelsky oficialilor români, unii dintre aceștia fiind între timp în spatele gratiilor. Acum, la 10 ani de la eveniment, se circulă mai lent, iar biletul este mai scump (în valori comparabile). Iar locomotiva inaugurală este pe butuci. 

Acum fix 10 ani, prima garnitură din programul Trenurile Soarelui care circula cu 160 km/oră a parcurs distanţa Bucureşti-Constanţa, de 225 de kilometri, într-o oră şi 55 de minute.

”Cel mai scurt timp, din cunoştinţele mele, în care a fost parcursă distanţa Bucureşti-Constanţa a fost de două ore şi 14 minute, înainte de 1989 şi apoi până în 1994-1995, pe când se circula fără întrerupere cu 140 km/oră pe sectoare, unele dintre ele mai mari, dar acum circulăm cu 160 km/oră. Din punct de vedere al serviciului comercial de călători este o premieră absolută”, spunea atunci directorul de Marketing al CFR Călători, Adrian Vlaicu.

Evenimentul fusese anunțat anterior cu surle și trâmbițe de oficialii Ministerului Transporturilor, condus atunci de pesedistul Ioan Rus. ”Începând cu data de 4 iulie 2014, distanţa dintre Bucuresti şi litoral va putea fi parcursă cu trenul în maximum două ore. CFR Călători anunţă că va pune la dispoziţia pasagerilor patru trenuri InterRegio suplimentare care vor circula, zilnic, cu o viteză de până la 160 km/h, între Bucureşti Nord şi Constanţa”, se arăta în comunicatul ministerului.

---

---

Locomotiva inaugurală, pe butuci în Depoul București Călători

Garniturile de viteză erau tractate cel mai adesea de locomotive produse de Softronic Craiova.

Trist este faptul că locomotiva care a tractat primul tren spre Constanța cu 160 km/oră este acum pe butuci în Depoul București Călători al operatorului feroviar de stat, după cum se poate observa din imaginile alăturate postate pe Facebook de utilizatorii Dani Daniel și Nicu Avram. În deschiderea articolului o puteți vedea la inaugurarea din 2014. Nu s-au făcut reviziile la timp, iar locomotiva a fost abandonată, în așteptarea unor vremuri mai bune.

---

---

Durata călătoriei este mai mare, după 10 ani. Iar biletul – mai scump

Spre comparație, acum trenurile directe, fără opriri intermediare, spre și dinspre Constanța circulă cu rang de InterCity, deci biletul este mai scump chiar în prețuri comparabile.

Pe de altă parte, dacă acum 10 ani aceste trenuri directe făceau sub două ore de la București la Constanța, acum durata călătoriei pentru trenurile IC este de două ore și șapte minute. Ea a fost menținută la două ore, de la reintroducerea în circulație a trenurilor InterCity, la finele anului 2022, și până la mersul de tren actual, când s-au mai adăugat șapte minute. Acest lucru s-a întâmplat deoarece bugetul pe anul trecut al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA a fost aprobat abia la jumătatea lunii noiembrie și nu s-au putut face lucrările de mentenanță necesare.

În urmă cu 10 ani, trenurile directe, cu o durată a călătoriei de două ore, au fost introduse în circulație ca Interregio, nu ca Intercity, în încercarea de a recupera pasagerii pierduți de calea ferată în peste un deceniu de lucrări de modernizare. Atunci, prețul pentru un bilet la clasa a II-a Bucureşti – Constanţa sau retur era de 62 de lei. Acum, biletul costă 89,5 lei la InterCity și 78,5 lei la Interregio.

Modernizarea căii ferate pentru 160 km/oră pe București-Constanța, o adevărată telenovelă

Modernizarea căii ferate Bucureşti-Constanţa a fost o adevărată telenovelă. Două tronsoane din aceasta, respectiv București Nord-București Băneasa (5 km) și Fetești-Constanța (79 km), au beneficiat de o finanțare totală de 356,3 milioane de euro, din care 183 de milioane au fost asigurați prin intermediul unui credit contractat de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internațională (JBIC, actualmente JICA).

Pentru tronsonul București Băneasa-Fetești, în lungime de 114 km, Guvernul României a semnat în 2000 un memorandum de finanțare pentru obținerea de fonduri ISPA. Comisia Europeană a pus la dispoziția României suma de 231,7 milioane de euro, urmând ca Guvernul să aloce și el de la bugetul de stat alte 77,2 milioane de euro sub formă de cofinanțare.

Lucrările propriu-zise au început însă abia șase ani mai târziu, odată cu cele finanțate prin creditul obținut de la japonezi. Mai bine de doi ani, traseul trenurilor spre mare a fost deviat pe la Mogoșoaia și apoi pe centura feroviară a Bucureștiului, rezultând întârzieri de o oră și jumătate.

La începutul anului 2009, circulația trenurilor a revenit pe ruta clasică, lucrările de modernizare fiind gata între București Nord și Fundulea. Pe porțiunea Fundulea-Fetești (104 km) lucrările au trenat ani buni. Italienii de la Astaldi (acum WeBuild) au lucrat tradițional, ca la începuturile căii ferate, cu buldozerul și târnăcopul.

Într-un final, în 2011 lucrările au ajuns aproape de sfârșit, însă viteza maximă proiectată nu a putut fi atinsă pentru că zilnic aveau loc furturi de componente feroviare, mai ales în zona Sărulești, ceea ce făcea ca trenurile să circule la cale liberă.

Șpaga de la Swietelsky pentru care face pușcărie Sebastian Vlădescu

Pe tronsonul rămas până la malul mării (Cernavodă-Constanța) au lucrat austriecii de la Swietelsky, în consorțiu cu nemții de la Wiebe.

Lucrările s-au mișcat mult mai repede, ”grație” faptului că Swietelsky a dat mită unor oficiali ai statului român. În noiembrie 2019, DNA anunţa trimiterea în judecată a fostului ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și a altor foști oficiali, pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

Apoi, în luna mai a anului trecut, Vlădescu a fost condamnat definitiv la șapte ani și patru luni de închisoare în acest dosar. Condamnări au mai primit Ionuț Costea (cumnatul lui Mircea Geoană), în prezent fugar, Mihaela Mititelu (fost oficial al CNCF CFR SA), Cristian Boureanu (fost deputat). Pentru fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor Constantin Dascălu a încetat procesul penal pentru luare de mită pe motiv că faptele s-au prescris.

De menționat faptul că au fost condamnați doar ”șpăguiții”, nu și ”șpăguitorii”, adică firma austriacă Swietelsky, care primește în continuare contracte pe bandă rulantă de la statul român, pentru lucrări la calea ferată.