Trecerile la nivel din București sunt o nucă tare pentru Primăria Capitalei și pentru cele de sector. Zecile de traversări ale căii ferate care sunt prezente în multe zone ale orașului îngreunează traficul și, mai grav, prezintă risc de accidente. Primăria Sectorului 2 face joi un prim pas spre eliminarea unei traversări a căii ferate din zona Gării Obor, însă multe alte zone din București ar trebui să beneficieze de investiții semnificative din partea autorităților locale.
Pe ordinea de zi a ședinței de joi a Consiliului Local al Sectorului 2 se află un proiect de hotărâre prin care se solicită finanțare din Programul Anghel Saligny pentru mai multe investiții în pasaje subterane și supraterane.
Pasajul Baicului, în atenția Consiliului Local al Sectorului 2
Unui dintre acestea este pasajul suprateran de pe strada Baicului. În zona polului urban Baicului- Obor, o zonă putemic dezvoltată in ultimii ani, sunt implementate şi în curs de implementare diferite proiecte de restructurare şi conversie a zonelor industriale în vederea refuncţionalizării suprafeţelor de teren, se arată în Nota de fundamentare prezentă pe site-ul Consiliului Local al Sectorului 2. Tendinţa ridicată de dezvoltare urbană este caracterizată de dezvoltarea ansamblurilor rezidenţiale.
”Oportunitatea zonei Baicului-Obor este definită de potenţialul oferit de capacitatea de trafic a infrastructurii de cale ferată existentă prin reconfigurarea infrastructurii feroviare prezente în zonă pentru modernizarea şi crearea de legături directe cu metroul sau alte transporturi publice în comun. În vederea optimizării infrastructurii feroviare şi conturarea unor direcţii principale de dezvoltare şi consolidare a tramei stradale este necesară construirea pasajului suprateran Baicului, peste calea ferată, care va asigura fluidizarea traficului prin eliminarea barierelor rutiere la nivelul trecerii cu calea ferată, fiind o alternativă pentru preluarea unei părţi din traficul care se descarcă din Strada Doamna Ghica”, se precizează în documentul citat.
Valoarea totală a proiectului este de 157.337.201,66 lei inclusiv TVA, din care 134.510.257,49 lei inclusiv TVA vor fi finanţaţi de la bugetul de stat, iar restul din bugetul local.
Trecerea la nivel cu calea ferată București Obor-Pantelimon Sud-Constanța este prevăzută cu bariere de lemn cu acționare manuală. Mai pe românești, înainte să treacă trenul un angajat al CFR SA dintr-o baracă dă la manivelă pentru a coborâ barierele. Operațiunea se repetă în sens invers după ce a trecut garnitura. Acest tronson de cale ferată este parcurs de cinci perechi de trenuri pe zi.
Străpungerea Doamna Ghica-Chișinău a rezolvat parțial problema
Însă până va fi construit pasajul, trecerea la nivel din zona Gării Obor rămâne în continuare o problemă.
În zona Gării Obor, traversarea căii ferate a fost deja parțial rezolvată prin construcția Străpungerii Doamna Ghica-Chișinău, care include un pasaj peste linii câteva sute de metri mai spre est. Traversarea supraterană a fost inaugurată în decembrie 2012, după șase ani de lucrări, întrerupte pe parcurs. Proiectul, care include un pasaj de 363 de metri lungime, a fost început în mandatul lui Adriean Videanu la Primăria Capitalei și inaugurat în cel al lui Sorin Oprescu, cu doar șase zile înainte de alegerile parlamentare.
Trecerile la nivel din București, lăsate de izbeliște de autoritățile locale. Cazul Titan Sud
Pe de altă parte, proiectul aflat joi pe ordinea de zi a CL Sector 2 vizează o singură trecere care ar urma să fie eliminată, în condițiile în care pe teritoriul Capitalei mai sunt alte zeci.
În estul Capitalei mai este o trecere la nivel care creează probleme. Este vorba de cea care traversează secția 801 București-Oltenița, chiar lângă stația terminus Titan Sud, la stația de metrou Republica de pe Magistrala 1.
Club Feroviar a relatat faptul că primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, pusese gând rău, în urmă cu câțiva ani, acestei linii ferate, pe care voia s-o desființeze. Cererea sa a fost însă respinsă de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, din motiv că, perfect justificat, ea este folosită de foarte mulți navetiști, care odată ajunși în București au legătură directă cu metroul.
Linia a rămas, la fel și trecerea la nivel, iar traficul rutier este îngreunat, pentru că pe aici circulă zilnic nu mai puțin de 12 perechi de trenuri operate de Transferoviar Călători.
Trecerile la nivel din București. Moartea lui Nae Nicolae
Probleme și mai mari sunt la alte două treceri la nivel cu calea ferată, de această dată la intersecția Magistralei 800 București-Constanța cu două artere principale din Capitală.
Este vorba de cele de la Andronache și Petricani, unde au avut loc nenumărate accidente din cauza șoferilor inconștienți care au forțat barierele, în condițiile în care pe aici trenurile circulă cu peste 100 km/oră.
Cel mai mediatizat accident a fost cel în care a murit omul de afaceri Nae Nicolae, patronul echipei de fotbal „FC Ştefăneşti“, apropiat al latifundiarului Gigi Becali şi finul lui Sergiu Sechelariu. ”Trenul IR 1681 care circulă în relaţia Bucureşti – Constanţa a surprins şi lovit un autoturism la trecerea la nivel cu calea ferată de la km 11+046, dotată cu barieră automată funcţională”, a transmis pe 17 iulie 2013 Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA. Peste 300 de metri a fost târâtă pe șine, de către tren, mașina Bentley în care se afla Nae Nicolae.
Din păcate, acesta nu a fost singurul accident mortal de la trecerea la nivel de pe Șoseaua Petricani. Altele s-au produs la bariera de la Andronache.
Gabriela Firea promitea că va rezolva problemele de la Petricani și Andronache
Planuri pentru construcția a două pasaje în zonele menționate există de mult timp. Ele au fost reîncălzite sub formă de promisiune de fostul primar general Gabriela Firea, cu doar trei zile înainte de alegerile locale din 27 septembrie 2020, așa cum a relatat la vremea respectivă Club Feroviar.
Ea spunea atunci că Municipalitatea are deja pregătite proiectele pentru construcția pasajelor de la Petricani și Andronache și că într-o primă fază va fi construit pasajul Petricani, apoi cel de la Andronache. Între timp, s-a schimbat primarul și lucrurile au rămas ca-n gară.
Barierele din Complexul București Triaj, altă zonă periculoasă
Alte zone periculoase de pe teritoriul Municipiului București sunt barierele din nordul orașului, în zona Complexului Feroviar București Triaj.
Este vorba de trecerile la nivel de pe Strada Teodor Neagoe, Strada Marmurei, Strada Modestiei, Strada Inovatorilor, Strada Copșa Mică și Strada Chitila Triaj. Primele două intersectează magistralele de cale ferată M300 București-Ploiești și M700 București-Urziceni (inclusiv ruta trenului pentru Aeroportul Henri Coandă Otopeni) și secția feroviară 301Q.
Spunem că aceste treceri cu bariere sunt periculoase pentru că Magistrala 300 este modernizată, iar aici trenurile de călători circulă cu peste 100 km/oră. Iar traficul este extrem de intens și pe Magistrala 700.
Aceste treceri la nivel cu calea ferată se află pe raza administrativă a Sectorului 1, condus de userista Clotilde Armand, care însă nu a anunțat niciun proiect pentru construcția unor pasaje subterane sau supraterane. Nu a făcut-o nici predecesorul său Daniel Tudorache (PSD) și nici din partea Primăriei Capitalei nu a venit vreun anunț în acest sens.
Bucureștiul se vrea capitală europeană dar nu elimină trecerile la nivel. Ce se va întâmpla cu trenul metropolitan
Bucureștiul este una dintre puținele capitale din Uniunea Europeană, dacă nu singura, care are treceri la nivel cu calea ferată pe teritoriul său.
Probleme și mai mari se prefigurează în cazul punerii în funcțiune a trenului metropolitan sau a metroului de suprafață propus de primarul general Nicușor Dan. Infrastructura pe care se intenționează a se implementa proiectul intersectează mai multe artere rutiere importante și va fi nevoie de construcția altor pasaje subterane sau supraterane, așa cum a relatat Club Feroviar.
Share
Facebook
X
LinkedIn
Telegram
Tumblr
WhatsApp
VK
Mail