François Davenne, directorul general al UIC, la Zilele Feroviare 2025

Directorul general al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate (UIC), François Davenne, a participat miercuri la a doua zi a evenimentului Zilele Feroviare 2025, organizat la București de Club Feroviar. Alături de el au susținut prezentări interesante reprezentanți ai instituțiilor și companiilor de stat și private din România și din străinătate.

UIC (acronim provenit din franceză – Union Internationale des Chemins de fer) este organizația mondială profesională care reunește companii feroviare, administratori de infrastructură, furnizori, instituții de cercetare, autorități publice și alți actori din domeniul transportului pe șină.

Uniunea a fost înființată în 1922 la inițiativa mai multor state europene, între care și România, cu scopul de a promova cooperarea internațională, standardizarea, condiții uniforme de trafic feroviar și schimb de bune practici. UIC are mai multe obiective esențiale, printre care se numără: standardizare și interoperabilitate, publicarea de documente tehnice („leaflets”, specificații), denumite International Railway Standards (IRS) pentru a susține interoperabilitatea între rețele feroviare din diferite țări, coordonare cu agenții europene (cum ar fi ERA – European Union Agency for Railways) pentru armonizarea normelor de siguranță, comunicații feroviare etc. UIC reprezintă interesele sectorului feroviar în relațiile cu instituții internaționale, guverne, organizații regionale și globale.

François Davenne conduce UIC din 2019

François Davenne a fost ales ca director general al UIC pe iulie 2019. Anterior, el a fost Secretar General al OTIF (Organizația Interguvernamentală pentru Transportul Internațional pe Calea Ferată) din 2013 până la numirea sa la UIC. A mai lucrat în Ministerul francez al Transporturilor, unde s-a ocupat de reglementarea feroviară, siguranță și politici europene.

Sub conducerea lui Davenne, UIC a intensificat accentul pe mobilitate durabilă, digitalizare, cooperări regionale și standarde moderne. A promovat proiecte cheie precum FRMCS (sistemul de comunicaţii feroviare al viitorului) ca parte a strategiei de modernizare tehnologică a sectorului.

Europe’s Rail Joint Undertaking la Zilele Feroviare 2025

O altă prezență internațională de top la Zilele Feroviare 2025 a fost cea a lui Nicolas Furio, șeful Pilonului de Inovare de la Europe’s Rail Joint Undertaking.

EU-Rail JU este parteneriatul public-privat european dedicat cercetării, inovării și implementării tehnologiilor pentru modernizarea transportului feroviar comunitar. Este principala inițiativă a Uniunii Europene care coordonează investițiile în digitalizare, automatizare și interoperabilitate a sistemului feroviar.

Europe’s Rail Joint Undertaking (EU-Rail) a fost creată prin Regulamentul (UE) 2021/2085, adoptat de Parlamentul European și Consiliu la 19 noiembrie 2021. Organizația a preluat atribuțiile și proiectele fostului Shift2Rail Joint Undertaking.

Obiectivul principal al Europe’s Rail este de a crea un sistem feroviar european unificat, digital și sustenabil, care să devină coloana vertebrală a transportului verde în UE. Concret, parteneriatul urmărește: Interoperabilitatea completă a rețelelor feroviare europene (eliminarea barierelor tehnice dintre state), creșterea competitivității transportului feroviar în raport cu transportul rutier și aerian, dezvoltarea de tehnologii verzi (trenuri cu emisii zero, materiale reciclabile, consum redus de energie), digitalizarea operațiunilor feroviare (management automatizat al traficului, sistem comun de control – ETCS, FRMCS), îmbunătățirea siguranței și punctualității trenurilor prin utilizarea inteligenței artificiale și a automatizării.

ArcelorMittal, producător de oțeluri pentru calea ferată

Din panelul dedicat infrastructurii de la Zilele Feroviare 2025 nu puteau lipsi producătorii de oțeluri, care sunt folosite pe scară largă în construcția de elemente necesare transportului pe șină.

O prezentare interesantă, intitulată ”Oțeluri inovatoare pentru construcții sustenabile și durabile”,  a fost susținută de Andrei Gîrbacea, reprezentant al gigantului ArcelorMittal. ”Oțelul are potențialul de a fi coloana vertebrală a economiei net-zero. Pentru a profita de această oportunitate, oțelul trebuie să se decarbonizeze, atingând zero emisii nete până în 2050 și oferind clienților săi produse cu emisii reduse de carbon și, în cele din urmă, aproape zero”, a spus reprezentantul celui mai mare producător de oțel din România. Compania furnizează de la grinzi pentru poduri, armături pentru tuneluri, până la șină și prelate mecanice pentru coperatinele de la peroanele feroviare. Compania multinațională deține în România mai multe facilități de producție, printre care se află și Combinatul Siderurgic de la Galați.

Stadiul implementării ERTMS în România

La panelul dedicat infrastructurii feroviare au participat și reprezentanți ai administratorilor acesteia, mai exact ai Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA.   Ioan Pop, directorul Direcției Instalații din cadrul companiei, a susținut prezentarea cu titlul ”Direcții de dezvoltare și inovație în sistemul feroviar românesc”. Cu acest prilej, el a făcut o centralizare a stadiul implementării ERTMS în România. Situația se prezintă în felul următor:

• Frontieră – Curtici – Arad – Km 614 – tronson aflat în exploatare, urmând a se efectua recepția finală; lungime totală: 41 km.
• Km 614 – Simeria – cuprinde patru loturi (2A – 41 km, 2B, 2C și 3), aflate în diferite etape de testare și execuție.
• Simeria – Sighișoara – include două loturi (Simeria – Coșlariu și Coșlariu – Sighișoara), aflate în etapa de testare; lungime totală: 169 km.
• Sighișoara – Brașov – alcătuit din trei loturi (Sighișoara – Cața, Cața – Apața, Apața – Brașov), aflate în execuție.
• Brașov – Predeal – în etapa de elaborare a Studiului de Fezabilitate.
• Predeal – București – Constanța – compus din trei loturi (CNMT, Predeal – București, București – Constanța), aflate în procedură de achiziție a lucrărilor de implementare a sistemului ERTMS; tronsonul Buftea – Brazi, realizat ca proiect pilot, se află în exploatare; lungime totală: 35 km.
• Cluj-Napoca – Episcopia Bihor – format din patru loturi (Frontieră – Aleșd, Aleșd – Poieni, Poieni – Aghireș, Aghireș – Cluj-Napoca), aflate în execuție.
• Caransebeș – Timișoara – Arad – cuprinde patru loturi (Caransebeș – Lugoj, Lugoj – Timișoara Est, Timișoara Est – Ronaț, Ronaț – Arad), aflate în execuție.
• Craiova – Caransebeș – include șase loturi (Craiova – Filiași, Filiași – Igiroasa, Igiroasa – Drobeta-Turnu Severin, Drobeta-Turnu Severin – Băile Herculane, Băile Herculane – Poarta, Poarta – Caransebeș), aflate în diferite stadii de contractare.
• Craiova – București – alcătuit din două loturi (Craiova – Roșiori Nord și Roșiori Nord – București), pentru care se află în derulare Studiul de Fezabilitate.
• Coșlariu – Cluj-Napoca – în etapa de elaborare a Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic.
• Apahida – Suceava – cuprinde trei loturi (Apahida – Ilva Mică, Ilva Mică – Pojorâta, Pojorâta – Suceava), pentru care se elaborează Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic.
• Ploiești Triaj – Dărmănești – Vicșani Frontieră – compus din cinci loturi (Ploiești Triaj – Focșani, Focșani – Roman, Roman – Iași Frontieră, Pașcani – Dărmănești, Dărmănești – Vicșani Frontieră), aflate în etapa de Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic.

Portul Constanța, important hub logistic

Dacă tot a fost analizată infrastructura de transport din România, nu putea lipsi o prezentare a Portului Constanța. Ea a fost făcută de Daniel Jarnea, directorul de Marketing al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.

Capacitatea operațională a portului, cel mai mare din UE la Marea Neagră, este de 100 de milioane de tone pe an, iar aici își desfășoară activitatea 38 de operatori portuari și 100 de companii de expediție. În Portul Constanța lucrează zilnic aproximativ 12.000 de angajați. Capacitatea de stocare a portului, care este și un terminal pentru cereale, este de două milioane de tone.