Site logo

Grindeanu își continuă campania electorală. Metrou la Cluj fără autorizație de construire

5 iunie 2024

Metrou la Cluj fără autorizație de construire. Prezent miercuri la Cluj-Napoca unde, chipurile, ar fi început lucrările de realizare a metroului din oraș, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a continuat seria atacurilor la adresa Opoziției, fără a șopti o vorbă despre lipsa unei autorizații de construcții corespunzătoare la lucrări.

Ministrul a ținut să își exprime regretul că în orașul său de baștină (Timișoara), edilul șef Dominic Fritz n-a găsit de cuviință să realizeze un proiect de metrou similar cu cel din Cluj, chiar dacă cele două orașe ar fi „asemănătoare”. Aceasta cu atât mai mult cu cât toată administrația la fostele alegeri a fost de aceeași culoare (Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor de la USR, la fel ca Dominic Fritz). Atacul urmează celui de marți, când la București, Grindeanu, flancat de Gabriela Firea, senator PSD, l-a atacat pe primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.

Ca paranteză trebuie spus că în perioada 2011 – 2022, Timișoara, unul dintre cele mai frumoase orașe ale României, a pierdut un sfert de populație (70 de mii de locuitori), rămânând în urma Iașiului și Constanței (vezi aici).

El a trecut însă sub tăcere faptul că pentru metrou există o autorizație de realizare în urgență, care legal se acordă doar în cazuri de cataclisme, situații de urgență etc. Explicația este însă aceea că în astfel de cazuri legea nu cere să existe un proiect tehnic de execuție, după cum se cere celui mai mărunt român când acesta vrea să își construiască ceva.

„Autorizaţiile de construire pentru executarea lucrărilor în regim de urgenţă se emit imediat de către administraţia publică competentă, urmând ca documentaţiile tehnico-economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare – expertiză tehnică, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare, documentaţie tehnica – D.T., proiect tehnic – P.T., detalii de execuţie – D.E. – să fie elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea avizelor şi acordurilor, precum şi, după caz, a actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului”, spune Ordinul 456/2014 –  Procedura de control al statului la autorităţile administraţiei publice locale/judeţene privind respectarea prevederilor legale la emiterea autorizaţiilor de construire/desfiinţare

De altfel, sosirea lui Grindeanu a fost însoțită cu proteste la Cluj. „Boc! Ia-ți metroul de sub bloc!” – îi transmit mănășturenii primarului, printr-un banner de zece metri amplasat pe blocul de pe strada Primăverii. Mesajul cam strică fengșuiul evenimentului de azi, dedicat finalizării începerii lucrărilor la „metrou” pentru care s-au tras sfori serioase (inclusiv amânarea cu o zi a inaugurării extinderii Terminalului Plecări al Aeroportului Cluj) ca soborul de politicieni formați din Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Boloș și Buda (Câciu nici nu mai vine, de ce?) să mai pohtească și pe la Florești, pentru a mirui coada de lopată care, iată, o să și înceapă să sape direct metroul.

Am zis să sape metroul? Am mințit. Să înceapă să mute utilitățile din calea săpării metroului. Nota bene, pe logica asta puteau să inaugureze lucrările și când au săpat pentru împrejmuirea șantierului (oricum nu e gata nici aia), când au tot săpat geodezic prin oraș (oricum nu-s gata nici alea) sau când s-a tras prima linie pe proiectul tehnic (oricum nu e gata nici ăla) sau, de ce nu, când orice”, au postat pe Facebook reprezentanți ai mișcării Clujul Civic, o organizație neguvernamentală care se opune proiectului.
La rândul lui, Emil Boc, într-un mod cumva lingușitor, a ținut să îi mulțumească ministrului, adăugând că nu știe pentru care proiect de infrastructură de transport ar trebui mai întâi să îi acorde ministrului titlul de cetățean de onoare.

Grosul finanțării prin PNRR

Asocierea Gulermak – Alstom – Arcada a câștigat contractul pentru metroul din Cluj-Napoca cu o ofertă de 9 miliarde de lei (10,78 miliarde de lei, cu TVA). Contractul pentru Magistrala de 21 de kilometri și 19 stații are o durată de 96 de luni și are 300 de milioane de euro finanțare prin PNRR. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii asigură finanțarea de la bugetul de stat (10,04 miliarde lei), fonduri europene, dar și Primăria Cluj-Napoca va avea o contribuție de la bugetul local (41 de milioane de lei).


Share