Slide


PARTENERI:

În cât timp au reconstruit ucrainenii un pod feroviar. Podul Grădiștea are nevoie de 18 ani

By

Un pod situat în periferia Kievului, distrus de bombardamentele rușilor, a fost reconstruit în 29 de zile. La noi, podul de la Grădiștea, de pe secția 102 București-Giurgiu, va fi gata abia la anul, la 18 ani de la prăbușirea celui vechi, în 2005. Pe de altă parte de la începutul războiului 400 de angajați ai căii ferate au fost uciși sau răniți. Ucrainenii repară în mod constant podurile distruse de ruși.

Informații aîn acest sens au fost oferite zilele acestea de către directorul general al companiei naţionale de transport feroviar, Oleksandr Kamîşin, într-o conferință de presă ținută într-o gară din Kiev, potrivit agerpres.ro.



Kamîșin este de părere că „a doua armată” a ţării este reprezentată de căile ferate ucrainene. Astfel, el a vorbit despre importanţa căilor ferate şi despre cât de repede au reconstruit un pod distrus de ruşi.

De la debutul invaziei ruse, în urmă cu aproximativ patru luni, căile ferate au contribuit la evacuarea a milioane de ucraineni, liderii străini au putut ajunge la Kiev, unde au avut întâlniri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi milioane de tone de cereale au fost transportate cu trenul.

De asemenea, liderul companiei naţionale de transport feroviar a vorbit şi despre încercarea de a păstra funcţional transportul feroviar, ţinta favorită a atacurilor ruse, şi cât de repede au reconstruit un pod important nimicit de ruşi, pentru a relua circulaţia pe calea ferată.    „Unii spun că a doua armată sunt căile ferate. Când a izbucnit războiul, trebuia reacţionat rapid şi asta este ce am făcut”, a argumentat Oleksandr Kamîşin, directorul general al companiei publice a căilor ferate ucrainene (UZ), în salonul VIP al gării centrale din Kiev.

„Din pricina atacurilor ruse care ţintesc în particular infrastructurile feroviare bănuite de Rusia că transportă arme occidentale, „zeci de poduri au fost distruse, dar noi le reconstruim constant”, punctează Kamîşin, care a oferit drept exemplu podul de la Irpin, situat la periferia Kievului.

Podul reconstruit în 29 de zile, față de luni, anterior

Podul cu pricina a fost reconstruit în 29 de zile, ceea ce în vremuri normale ar fi putut dura câteva luni, a mai spus Kamîşin. Însă, pentru a reconstrui infrastructurile celei de-a treia reţele feroviare din Europa (23.000 de km de cale ferată), după cele din Germania şi Franţa, va fi nevoie de ani.    „Oamenii de fier”  De la debutul invaziei ruse din 24 februarie, munca angajaţilor UZ, 230.000 de salariaţi, este apreciată şi în alte ţări.

Premierul britanic Boris Johnson a adus un omagiu „oamenilor de fier”, în timpul vizitei sale la Kiev în luna aprilie, iar acelaşi lucru l-a făcut şi Justin Trudeau, prim-ministrul Canadei, sosit în oraşul ucrainean Irpin într-o vizită neanunţată în luna mai.    Succesul se explică prin simplificarea procesului de luare a hotărârilor şi prin reducerea birocraţiei, „ceva ce am început să schimbăm încă din primele zile ale războiului”, a spus Kamîşin.    De la sosirea sa la conducerea companiei, în luna august a anului 2021, Oleksandr Kamîşin, a iniţiat o serie de reforme care a fost criticată înaintea izbucnirii conflictului din pricina calităţii serviciilor sale şi a funcţionării sale bazate pe proceduri arhaice, din perioada sovietică.

Peste 400 de angajaţi ai căilor ferate, ucişi sau răniţi

Dintre angajaţii UZ 166 au fost omorâţi, 252 răniţi şi cinci au fost luaţi prizonieri. Dar „aproximativ 90% din reţeaua feroviară” rămâne sub controlul companiei ucrainene. În luna martie, când armata Federaţiei Ruse se afla în regiunea Kiev, UZ controla până la 75% din reţeaua de căi ferate.    Ucraina exporta între „50 şi 60 milioane de tone de cereale pe an şi UZ transporta întotdeauna jumătate, din întreaga Ucraină către porturile maritime. În noiembrie anul trecut, 4,1 milioane de tone de cereale au fost transportate pe cale feroviară, o lună record. Acum, cantitatea este de patru ori mai mică”, a mai declarat directorul general al UZ.

Blocada rusă asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, în special Odesa, a oprit traficul. Ucraina încearcă să dezvolte căi alternative de transport feroviar, în special via Polonia şi Germania, însă cantităţile transportate sunt mult inferioare.    Printre proiectele pe termen lung ale UZ se află linia de mare viteză Kiev – Varşovia, ce se află în prezent în etapa studiului de fezabilitate, a afirmat Kamîşin.

Folosim cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența pe site-ul nostru. Navigând pe acest site web, sunteți de acord cu utilizarea noastră de cookie-uri.

Share