Investiția feroviară neterminată de 30 de ani ignorată de Sorin Grindeanu la Galați

Vizita lui Sorin Grindeanu la Galați și Brăila, de la finele săptămânii trecute, s-a axat exclusiv pe obiectivele de infrastructură rutieră din această zonă. Ministrul Transporturilor a ignorat o investiție feroviară importantă care bate pasul pe loc de mai bine de 30 de ani, dar le-a dat apă la moară autorităților locale în ceea ce privește o ”tichie de mărgătitar”.

”Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, se va afla sâmbătă, 4 decembrie 2021, într-o vizită de lucru în județele Brăila și Galați. În cadrul vizitei de lucru, pe lângă verificarea stadiului obiectivelor de investiții care aparțin de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, vor fi discuții și cu reprezentanții instituțiilor care funcționează în subordinea sau autoritatea ministerului”, erau anunțați joia trecută jurnaliștii acreditați la Ministerul Transporturilor.

Sorin Grindeanu la Galați și Brăila. A vizitat ”Golden Gate de România”

Într-adevăr, ministrul Grindeanu a vizitat șantierul podului suspendat de la Brăila, un obiectiv de investiții derulat de minister, cu o valoare de 363 de milioane de euro, care a fost poreclit deja de presă ”Golden Gate de România”.

În urmă cu doi ani de zile, Comisia Europeană a ”strâmbat din nas” în legătură cu proiectul podului de peste Dunăre de la Brăila, care va avea câte două benzi de circulație pe fiecare sens, benzi adiționale pentru traficul pietonal și pentru biciclete, însă nu și cale ferată, după cum a relatat la vremea respectivă Club Feroviar. Asta în condițiile în care este binecunoscut faptul că Bruxelles-ul pune acentul pe transportul feroviar, mult mai puțin poluant decât cel rutier. În cele din urmă însă, componenta feroviară a podului a fost trecută la ”discutate și uitate”, vorba fostului premier Mihai Tudose, brăilean de origine și ”nașul” acestei investiții.

Ministrul, nemulțumit că lucrările la centura Tecuci durează de 13 ani

Un alt obiectiv de investiții vizitat de ministru a fost cel al variantei ocolitoare a municipiului Tecuci, despre care s-a arătat extrem de nemulțumit și a anunțat că va  fi primul șantier monitorizat cu drone.

”Varianta Ocolitoare Tecuci, un obiectiv despre care am discutat cu autoritățile locale de la Galați, la întâlnirea de sâmbătă. Sunt 13 ani de când oamenii așteaptă să se încheie lucrările. Un contract marcat ani de zile de lipsă de mobilizare și de rezilieri. Este mult prea mult. Nu mai accept scuze și întârzieri. Actualul constructor a început lucrările anul acesta, în luna mai. Am un singur mesaj pentru el …Termenul de finalizare a lucrărilor este luna mai, anul viitor!”, a scris marți ministrul Transporturilor pe pagina sa de Facebook.

Postarea vine după ce tot el declarase sâmbătă la Galaţi că a aflat o informaţie ”de Cartea Recordurilor”, respectiv că de 13 ani se lucrează la centura Tecuci.  ”Zici că e centura Parisului”, a afirmat ministrul, care a anunţat că lucrarea va fi prima monitorizată cu drone.

Electrificarea căii ferate Doaga-Tecuci-Barboși e în șantier de peste 30 de ani

Adevărata ”Carte Recordurilor” nu a fost însă amintită de ministrul Transporturilor, chit că se afla chiar în apropierea sa. Dacă la centura Tecuci lucrările trenează de 13 ani, șantierul de electrificare a căii ferate Doaga-Tecuci-Barboși durează de mai bine de 30.

Obiectivul de investiții a fost aprobat iniţial printr-un decret al Consiliului de Stat din 1988. În 1996 au fost finalizate lucrările pe ruta Doaga-Tecuci (12 km), fără a fi puse însă în funcțiune și echipamentele de electroalimentare a liniei de contact. În urma reproiectării soluţiei tehnice de execuţie, în 2002 valoarea obiectivului a fost evaluată la 99,4 milioane de dolari.

Însă nici acum lucrarea nu este gata, ultimul termen de punere în funcțiune fiind avansat în urmă cu două luni de zile de deputatul PNL de Galați Onuţ Valeriu Atanasiu, așa cum a relatat la vremea respectivă Club Feroviar: ”Conform Ministerului Transporturilor, s-a ajuns ca, în prezent, să mai fie de executat din acest obiectiv lucrări în valoare de 5 milioane de lei, fără TVA, cu termen de finalizare 2023“.

Și această lucrare era o investiție care ”aparține de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii”, așa cum se preciza în anunțul de presă menționat mai sus, însă ministrul nu a suflat nicio vorbă despre ea.

---

---

Tichie de mărgăritar. N-avem cale ferată electrificată, dar ne trebuie aeroport

Pentru ca tabloul să fie complet, Sorin Grindeanu le-a dat apă la moară autorităților locale, care se plâng de inexistența unui aeroport în zonă.

”Domnul președinte al CJ Galați, Costel Fotea, mi-a expus proiectul. E clar că vorbim de cea mai mare aglomerare urbană după București. Mă refer aici la zona Galați-Brăila. (…) Am înțeles tot ce s-a ridicat, ca studiu, și tot ce a spus domnul președinte și eu vă asigur că din partea autorităților de la București, pe un proiect care stă în picioare, care va avea toți indicatorii de trafic – poate vorbim de aeroport cargo, în primă fază – dacă lucrurile vor sta în picioare, tot ceea ce ține de București, de autorizații și așa mai departe, noi nu avem o problemă. Doar că nu este o discuție pe care să o închidem astăzi. Este o discuție pe care trebuie să o reluăm și cu specialiști în aviație și cu cei care gestionează lucrurile din acest punct de vedere. Dar vreau să fiu clar: a doua aglomerare urbană din România, respectiv Galați – Brăila, are nevoie și de o dezvoltare de acest tip”, a spus ministrul Transporturilor, citat de cotidianul local Viața Liberă.

Pe calea ferată, de la Brăila la noul punct de oprire Otopeni Nord de pe Magistrala 700 sunt 179 km. Dacă ar fi introduse trenuri cu orar cadențat, iar durata călătoriei nu ar trece de trei ore, brăilenii (la fel și gălățenii) ar putea folosi Aeroportul Henri Coandă, de unde ar avea la dispoziție mult mai multe curse aeriene și la tarife mult mai mici decât în eventualitatea construcției unui aeroport în proximitatea lor. Nu ar trebui decât ca CFR Călători să asigure transferul auto între PO Otopeni Nord și aerogară, așa cum se întâmpla înainte de punerea în funcțiune a conexiunii directe Gara de Nord-Aeroport Henri Coandă, o călătorie de nici 10 minute.