Linia „Teleguța” scapă de casare, fiind propusă drept monument istoric

Direcția Județeană Pentru Cultură Prahova a declanșat procedura de clasare în Lista Monumentelor Istorice a obiectivului „Linia 312 Câmpina – Câmpinița – Telega” (numită pe scurt „Linia Teleguța”) la cererea Asociației Cultural – Educativă pentru Protejarea și Promovarea Patrimoniului Tehnic, Științific și Istoric – „Suntem România”.

Timp de 12 luni, acest ansamblu tehnico-istoric se va afla sub protecția instituită prin Legea  422/2001 – privind protejarea monumentelor istorice, cu interdicția de a se acționa fizic asupra sa și a oricăror anexe ale sale, în orice mod, fără avizul Ministerului Culturii, unica excepție fiind lucrările de întreținere curentă sau de intervenție de urgență, în cazul unor situații de forță majoră, potrivit unui comunicat la asociației menționate.

În acest timp, Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Județeană Pentru Cultură Prahova și Asociația noastră vor colabora la elaborarea documentației necesare pentru clasarea acestui ansamblu în Lista Monumentelor Istorice.

Este pentru prima oară când în sudul României, un asemenea ansamblu tehnico-istoric primește posibilitatea de-a fi clasat în Lista Monumentelor Istorice, spun inițiatorii.

Aproape 150 de ani vechime

Calea ferată Câmpina – Câmpinița – Doftana („Linia Teleguța”) a fost construită în anii 1882 -1883, de Direcția Generală de Studii și Construcții din cadrul Ministerului Agriculturii și Lucrărilor Publice. Linia, proiectată și realizată sub conducerea reputatului inginer Elie Radu, a fost prima dintre căile ferate construite în scopul facilitării exploatării și transportului sării și cea de-a doua cale ferată proiectată și realizată integral de inginerii români. În prezent, acest traseu se află în stare de nefuncționare pe întreaga sa lungime (aproximativ 5 km.).

Clădirea de călători a stației Câmpinița (distrusă ca urmare a bombardamentelor din vara anului 1944 și reconstruită într-o formă modificată, în anii 1945 – 1950), împreună cu anexele sale: depozitul de coletărie și mărfuri și stația de încărcare în vagoane a produselor lichide petroliere, a rafinăriei „Steaua Română”, situată pe același amplasament, se găsesc în prezent într-o stare bună de conservare.

Din ansamblul de clădiri ale stației Doftana a fost identificată pe teren o clădire anexă, transformată în prezent în locuință particulară.  Cu ocazia cercetării pe teren au fost identificate numeroase porțiuni de linie realizate din șine produse în anii 1909, 1942 și 1943, 1954, de către uzine consacrate pe plan mondial (Krupp, etc.), precum și o serie de alte componente de infrastructură și instalații – schimbătoare de cale, elemente ale instalațiilor de semnalizare, stâlpi pentru iluminat cu accesorii (inclusiv reflectoare din perioada interbelică) susceptibile de a prezenta o deosebită importanță tehnică și istorică.

Obiective istorice importante

În zona traversată de ansamblul căii ferate Câmpina – Câmpinița – Doftana se găsesc o serie de obiective turistice de importanță națională: muzeele memoriale „Bogdan Petriceicu Hașdeu” (clădire clasată în lista monumentelor istorice – cod: PH-II-m-A-16395)  și „Nicolae Grigorescu”, fosta Mânăstire Brebu  (ansamblu clasat în lista monumentelor istorice – cod: PH-II-a-A-16375), fostul penitenciar Doftana, Băile Sărate Telega, dar si poduri feroviare din piatră, unice din punct de vedere arhitectural si constructiv, fapt ce reprezintă u n motiv în plus pentru valorificarea liniei în scop turistic ea, încadrându-se in mod deosebit în recrearea unui ambient istoric, dar și tehnic aparținând mai multor epoci, cu influență turistico-istorică și rezultate economice, financiare și sociale pe un teritoriu întins (gara Câmpina – Municipiul Câmpina – gara Câmpinița – Doftana – Telega – Brebu).