Mihai Frăsinoi încearcă să justifice decizia privind închiderea reprezentanței CFR Marfă la Frankfurt

Decizia privind închiderea reprezentanței CFR Marfă la Frankfurt, luată în 2010, a fost justificată din punct de vedere economic, susține directorul general al societății, Mihai Frăsinoi.

Acesta ne-a trimis la redacție o replică la articolul publicat ieri de Club Feroviar cu titlul EXCLUSIV Cum a desființat Mihai Frăsinoi ”din pix” reprezentanța CFR Marfă la Frankfurt. Cu toate că în articolul incriminat a fost prezentat și punctul de vedere al celui care conducea CFR Marfă în 2010 și este și acum, din nou, director general, pentru a ne proba buna credință, vom publica extrase din această replică. Totul cu mențiunea că precizările trimise azi nu lămuresc fondul problemei, nefiind prezentate alte date care să contrazică cifrele avansate de Vasile Ciobîcă, cel care a condus reprezentanța CFR Marfă la Frankfurt.

”În primul rând, fără a încerca să intrăm într-o polemică, ne exprimăm totala surprindere asupra publicării la această dată, a unor informaţii despre un eveniment întâmplat acum 12 ani (la data de 01.05.2010)”, se precizează în replică.

Tot fără a intra în polemică, precizăm faptul că demersurile jurnalistice nu sunt limitate în timp, ele putând viza evenimente care s-au produs chiar și în urmă cu jumătate de secol sau mai bine, dacă publicația consideră că ele pot prezenta interes pentru cititorii săi.

Precizările lui Mihai Frăsinoi privind închiderea reprezentanței CFR Marfă la Frankfurt

Principalele precizări ale lui Mihai Frăsinoi, însoțite de precizările noastre, în cele ce urmează

– conform Hotărârii Consiliului de Administraţie al SNCFR – R.A. nr. 8/24.06.1996 s-a aprobat înfiinţarea unei reprezentanţe generale a SNCFR – R.A. în Germania, iar prin Dispoziţia Preşedintelui SNCFR – R.A. nr. 290/14.08.1997 (deci după un an şi 2 luni) domnul Ciobîcă Vasile, Şef Agenţie Comercială din cadrul Regionalei CFR Iaşi, a fost nominalizat în vederea asigurării reprezentării comerciale a SNCFR – R.A. în oraşul Frankfurt am Main – Germania.

– potrivit Regulamentului de Organizare al agenţiilor SNCFR în străinătate, reprezentantul SNCFR avea ca atribuţii reprezentarea intereselor SNCFR în ţara de reşedinţă, soluţionarea operativă a eventualelor probleme apărute în traficul internaţional bilateral derulat între cele două ţări, precum şi sarcini legate de stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de afaceri cu căile ferate străine, firme şi societăţi de transport din ţara de reşedinţă.

– la data de 01.10.1998, la reorganizarea prin divizare a SNCFR – R.A., CFR Marfă a preluat de la SNCFR Reprezentanţa comercială din Frankfurt am Main, prin urmare şi pe domnul Ciobîcă Vasile ca reprezentant comercial al CFR Marfă. (Aceste aspecte au fost precizate în articolul incriminat – n.red.)

– începând cu data numirii, domnul Ciobîcă Vasile, fiind asimilat reprezentantului unei misiuni comerciale în altă ţară, a beneficiat de drepturile salariale în valută, stabilite conform HG nr. 837/1995 – cu privire la criteriile de salarizare în valută şi celelalte drepturi în valută şi în lei ale personalului trimis în misiune permenentă în străinătate.

– de asemenea, în baza aceleaşi Hotărâri de Guvern, atât soţia, cât şi cei doi copii în întreţinere, aflaţi şi ei în Germania, au beneficiat de indemnizaţie lunară în valută, soţia dânsului fiind şi ea salariată CFR Marfă. Menţionăm faptul că în această perioadă în România, 40% din personalul CFR Marfă fuseseră disponibilizat iar restul personalului rămas în activitate intra prin rotaţie în şomaj tehnic, atât în 2009 cât şi în 2010.

– în plus, erau suportate de CFR Marfă toate cheltuielile lunare în vederea acoperirii tuturor costurilor legate de desfăşurarea activităţii în ţara de reşedinţă, respectiv chirii locuinţă şi birou reprezentanţă, energie, apă, telefon, TV, asigurări etc., al căror cuntum era aprobat periodic de către Consiliul de Administraţie al CFR Marfă.

(Înțelegem din aceste precizări că a fost respectată legislația în vigoare la vremea respectivă privind salarizarea personalului detașat în străinătate – n.red.)

– în perioada 2009-2010, în plină criză economică globală de la acel moment (care pentru CFR Marfă a însemnat scăderea prestaţiei cu 40% în anul 2009 faţă de anul 2008) a fost analizată şi activitatea reprezentanţei CFR Marfă din Germania precum şi oportunitatea menţinerii ei, în contextul în care, ţinînd cont de liberalizarea pieţei feroviare de mărfuri, în România se înfiinţaseră şi funcţionau la acel moment subsidiara Deutsche Bahn Germania–DB, în speţă Logistic Services Danubius SRL, precum şi subsidiara Rail Cargo Austria–RCA, în speţă RCA România SRL.

– în acest context, în urma analizei economico-financiare şi de oportunitate făcută în acel moment, s-a concluzionat că activitatea CFR Marfă în Germania prin reprezentanţa existentă nu mai este rentabilă şi s-a decis în baza Hotărârii AGA a CFR Marfă nr. 12 din 29.04.2010, încetarea reprezentării comerciale a CFR Marfă în oraşul Frankfurt am Main – Germania, precum şi retragerea mandatului de reprezentare a CFR Marfă pe teritoriul Germaniei a domnului Ciobîcă Vasile, începând cu data de 01.05.2010. (Aceste lucruri au fost relatate în articolul incriminat – n.red.).

– remarcăm că domnul Ciobîcă Vasile confundă datele la care dânsul a fost numit la acea reprezentanţă, şi în nici un caz, nu dânsul este cel care a început demersurile pentru înfiinţarea reprezentanţei în 1997, aceasta fiind înfiinţată, aşa cum am precizat mai sus, la data de 24.06.1996;

– remarca că (cacofonia aparține autorului replicii – n.red.) „este cel puţin discutabilă decizia managerială de închidere a reprezentanţei CFR Marfă din Germania” este la fel de discutabilă, fără analizarea în detaliu a contextului în care s-a întâmplat acest lucru şi fără a analiza rezultatele comerciale concrete ale activităţii reprezentantului CFR Marfă în Germania din acea perioadă.

– susţinerile domnului Ciobîcă Vasile, fără nici o dovadă concretă, „a pierderii unor contracte importante aflate în derulare precum şi a unor oportunităţi imense de dezvoltare a sectorului feroviar”, sunt din nou, la fel de discutabile, ţinând cont de criza economică globală din acel moment şi situaţia extrem de dificilă a CFR Marfă în perioada 2009-2010.

– faptul că domnul Ciobîcă Vasile susţine că ajunsese să încheie „peste 70 de contracte pe an” şi că „ajunsese în anul 2010 la o cifră de afaceri de 10 milioane de euro” este complet nerealist, ţinând cont de faptul că că reprezentanţa din Germania  a CFR Marfă nu a avut niciodată un buget de venituri şi cheltuieli de sine statător pentru a putea contabiliza o cifră de afaceri proprie de 10 milioane de euro în 2010. Precizăm că în anul 2010 vorbim de doar 4 luni  de funcţionare a reprezentanţei (ianuarie-aprilie 2010). (Conducerea CFR Marfă nu vine cu alte date, alte cifre, care să le contrazică pe cele avansate de Vasile Ciobîcă. De exemplu, în replică nu scrie nimic de genul ”s-au încheiat doar trei contracte pe an, nu 70, cum susține Vasile Ciobîcă” – n.red.)

– restul afirmaţiilor domnului Ciobîcă Vasile publicate în articol referitoare la potenţiale „investiţii de 100 milioane euro şi cel puţin 300 locuri de muncă”, la „discuţii cu uzina din Aachen pentru producţia de automotoare” (în condiţiile în care CFR Marfă nu era interesată de producţia de automotoare acestea fiind apanajul CFR Călători la acel moment), precum şi „de înfiinţarea de joint-venture cu DB Personenverkehr”, putem spune că sunt afirmaţii incomplete, scoase din context şi cu tendinţe clare de manipulare a opiniei publice.

Chiar dacă la acel moment au existat anumite intenţii şi discuţii pe marginea anumitor idei de afaceri, acestea nu au fost concretizate niciodată, neexistând nici o ofertă serioasă reală în acest sens, iar aceste oferte, dacă ar fi existat, nu erau în nici un fel condiţionate de existenţa sau inexistenţa reprezentanţei CFR Marfă în Germania. (În articolul incriminat era prezentată afirmația lui Vasile Ciobîcă potrivit căreia discuții privind investițiile ar fi existat, fapt confirmat de acum conducerea CFR Marfă. Fostul șef al reprezentanței din Frankfurt susține că acele investiții au fost abandonate tocmai în urma deciziei de închidere a biroului din Germania – n.red.)

– Vrem să menţionăm un alt aspect extrem de grav derulat în acea perioadă care ar fi putut aduce prejudicii CFR Marfă, si anume: la momentul închiderii activităţii reprezentanţei din Germania, domnul Ciobîcă Vasile a transmis către clienţii cu care CFR Marfă avea încheiate contracte comerciale un act intern emis de Directorul General al CFR Marfă (necesar pentru rezilierea contractelor de închiriere spaţii locuinţă şi birouri, precum şi a contractelor de utilităţi). Considerăm că astfel s-a încercat rezilierea contractelor comerciale aflate în derulare pe motivul închiderii reprezentanţei din Germania, deşi reprezentanţa din Germania nu derula direct nici un fel de contract comercial de prestaţii de transport, iar închiderea acestei reprezentanţe nu afecta în nici un fel derularea contractelor comerciale încheiate de CFR Marfă pentru clienţii din Germania. (Pe acea comunicare a directorului general, pe care Club Feroviar a publicat-o în facsimil și pe care o atașăm din nou, figura mențiunea ”În atenția tuturor partenerilor contractuali aflaţi pe teritoriul Germaniei şi oricăror persoane interesate”. În aceste condiții, nu vedem de ce Vasile Ciobîcă nu ar fi trebuit să prezinte acest document clienților CFR Marfă, ba chiar era obligat să facă asta – n.red.).

– Aţi afirmat în finalul acestui articol, ca şi în nenumărate articole publicate anterior, că „în mandatul de director general din 2010 al lui Mihai Frăsinoi s-a înregistrat cea mai mare pierdere de la înfiinţarea CFR Marfă, şi anume de peste 535 milioane lei la o cifră de afaceri de peste 999 milioane lei”. Dorim să facem o corecţie, din nou pentru acurateţea informaţiilor oferite de dumneavoastră în articolele publicate, şi anume faptul că mandatul de director general al lui Mihai Frăsinoi la conducerea SNTFM CFR Marfă în fost în perioada 01 august 2009 – 14 mai 2010. (Cu alte cuvinte, Mihai Frăsinoi susține că vina pentru pierderile mari din 2010 o poartă integral succesorul său la conducerea CFR Marfă, care a ocupat funcția de director general timp de șapte luni și jumătate din acel an – n.red.).