Neatenția șoferilor și lipsa barierelor ne aduc în topul european al deceselor feroviare

Accidentele rutiere la treceri de nivel ne aduc în topul european al deceselor feroviare, cum Eurostat consideră că astfel de incidente la trecerile de cale ferată sunt evenimente feroviare nu rutiere, după cum sunt considerate în România. 

Între 2010 și 2021, numărul persoanelor care au murit în accidente feroviare în UE a scăzut la 683 de decese (-562 decese față de 2010; -45%), potrivit datelor furnizate joi de către Eurostat. Deși acest număr a scăzut treptat în această perioadă, scăderea din 2020 a fost influențată și de restrângerea bruscă a transportului feroviar de pasageri ca urmare a epidemiei de COVID-19. Această scădere a continuat din 2020 până în 2021 (-1%).

Topul european al deceselor feroviare condus de Slovacia

Europa de Est are cele mai mari rate ale deceselor în accidente feroviare la un milion de locuitori. În 2021, 1,5 persoane au murit în accidente feroviare la un milion de locuitori în UE. Cele mai mari rate de mortalitate au fost înregistrate în Slovacia (5,7), Ungaria (4,9) și Polonia (3,9). Cu 3,7 decese România se poziționează pe al patrulea loc, imediat după Polonia.

Pe de altă parte, cele mai scăzute rate de mortalitate în accidente feroviare au fost înregistrate în Irlanda (0,2), Spania (0,3) și Grecia și Țările de Jos (ambele 0,6). În total, nouă state membre ale UE au înregistrat mai puțin de un deces la un milion de locuitori în 2021 (Slovenia, Italia, Estonia, Franța, Danemarca, Țările de Jos, Grecia, Spania și Irlanda).

Decesele rutiere mult mai frecvente în România

Doar în primele șapte luni ale anului 2021, 932 de oameni au murit, iar alți 2.004 au fost răniți în accidente rutiere, potrivit datelor transmise de Poliția Română în august a acelui an, după cum a informat anterior Club Feroviar. Principalele trei cauze au fost viteza excesivă, traversarea neregulamentară și pietonii pe partea carosabilă.

Conform datelor extrase din bazele de date ale Direcției Rutiere și prezentate de Poliția Română, evoluția accidentelor grave, înregistrate în primele șapte luni ale anilor 2019, 2020 și 2021 este următoarea:

• 2019 – 4.421 de accidente soldate cu decesul a 894 de persoane şi rănirea gravă a altor 4.200.
• 2020 – 3.637 de accidente soldate cu decesul a 812 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.344.
• 2021 – 2.586 de accidente, soldate cu decesul a 932 de persoane şi rănirea gravă a altor 2.004.

În concluzie, asistăm la o scădere semnificativă a accidentelor rutiere grave în acest an, față de anii trecuți, însă numărul persoanelor care și-au piedut viața este în creștere.

Doi pasageri morți pe cale ferată în 15 ani. În 2008 și 2020

Să vedem însă care este bilanțul pe calea ferată. Vom lua aici în calcul numărul deceselor înregistrate la nivelul pasagerilor, nu la cel al feroviarilor, acestea din urmă fiind accidente de muncă. De asemenea, accidentele mortale produse la trecerile la nivel, când o mașină intră în fața locomotivei, pentru că șoferul nu s-a asigurat, sunt accidente RUTIERE, nu feroviare.

Cu toate acestea România se poziționează slab în clasamente de genul celor publicate joi din cauza neatenției, dar și numărului mic de treceri la nivel protejate de bariere. 

Șapte din zece treceri semnalizate doar cu indicator rutier

Un număr de 3.449 de treceri la nivel cu linia de cale ferată (69%) din cele 5.025 existente pe drumurile din România sunt semnalizate doar cu indicator rutier, respectiv „Crucea Sfântului Andrei”, arată un răspuns transmis de CFR Infrastructură la solicitarea Economedia.

Potrivit răspunsului CFR Infrastructură, 1.576 de treceri la nivel cu linia de cale ferată aveau în 2021 „protecţie activă”, astfel: 252 au barieră automată, 436 au barieră mecanică şi 888 au semnale acustice şi luminoase.

„Pe rețeaua administrată de CFR SA sunt 5.025 treceri la nivel cu calea ferată (TN), dintre care, 252 sunt prevăzute cu barieră automată, 888 sunt prevăzute cu semnale acustice și luminoase, 436 sunt prevăzute cu bariere mecanice și 3449 sunt semnalizate cu indicator rutier (Crucea Sfântului Andrei)”, transmitea atunci CFR Infrastructură.

La rândul ei, Asociația Pro Infrastructura atrăgea atenția zilele trecute, printr-o postare pe Facebook, că ar trebui renunțat la trecerile la nivel din zonele urbane și înlocuirea lor cu traversări subterane sau supraterane: ”În România încă se construiesc treceri la nivel cu calea ferată atât în zonele urbane, cât și în afara localităților. Avem peste 600 km de cale ferată aptă de 140-160 km/h și creștem încet spre 900 km. Dar putem număra pe degetele de la o mână pasajele noi. În mai toate cazurile s-a păstrat trecerea la nivel: o soluție ieftină dar nesigură, inconvenabilă pentru toți, una de care vestul Europei a scăpat treptat”.