Număr record de secretari de stat la Transporturi. Câți erau pe vremea lui Băsescu și Mitrea

Prin noua organigramă a ministerului vor fi șapte secretari de stat la Transporturi, un  număr record în ultimii 32 de ani. Mai mulți și decât în perioada când ministerul era condus de Miron Mitrea și se ocupa, în afară de Transporturi, și de Construcții și Turism.

Pe site-ul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a fost pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern ”pentru completarea și modificarea Hotărârii Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”.

---

---

Șapte secretari de stat la Transporturi, în loc de șase

Proiectul de act normativ prevede o creștere considerabilă a numărului de posturi, inclusiv al celor de conducere. ”2. La articolul 9, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: (5) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de 7 secretari de stat. 3.  La articolul 12, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Numărul maxim de posturi este 587 exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor demnitarilor”.

În actuala organigramă a ministerului sunt prevăzute 514 posturi și șase secretari de stat. Avem deci de-a face cu o creștere cu 12% a numărului total de angajați, iar numărul secretarilor de stat constituie un record absolut în activitatea ministerului cu sediul în Palatul CFR.

Pe vremea lui Traian Băsescu erau doar patru secretari de stat la Transporturi

În primii ani de după Revoluția din 1989, Ministerul Transporturilor avea doar trei secretari de stat și unul asimilat acestei demnități, în persoana președintelui Societății Naționale a Căilor Ferate Române (SNCFR).

Bunăoară, în primul mandat de ministru al lui Traian Băsescu (30 aprilie 1991-19 noiembrie 1992), la minister erau următorii secretari de stat: Aleodor Frîncu (responsabil de transportul aerian), Valentin Mirescu (transport rutier), Călin Marinescu (naval). Lor li se alătura președintele SNCFR, Aurel Dumitrescu, care și el avea rang de secretar de stat.

Concret, era câte un secretar de stat pentru fiecare mod de transport, iar pregătirea și experiența loc profesională corespundea domeniului de care se ocupau. Aleodor Frîncu lucrase și a lucrat și ulterior în domeniul aviației, Valentin Mirescu era absolvent al Facultății de Transporturi și lucrase toată viața în domeniul auto (ulterior a fost vicepreședinte al UNTRR – Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România), iar Călin Marinescu lucrase la Navrom Constanța. Faptul că ulterior, acesta din urmă, poreclit ”Shogunul”, a fost condamnat pentru acte de corupție este cu totul altă problemă.

Traian Băsescu a revenit ca ministru al Transporturilor, în perioada 12 decembrie 1996-26 iunie 2000 (cu o scurtă întrerupere, în intervalul 12 februarie-16 aprilie 1998), iar numărul secretarilor de stat a rămas la patru, câte unul pentru fiecare mod de transport.

Miron Mitrea conducea trei ministere într-unul singur și avea doar cinci secretari de stat

În perioada 28 decembrie 2000-29 decembrie 2004, când ocupantul cabinetului ministerial de la etajul 1 al Palatului CFR a fost Miron Mitrea, denumirea instituției era Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Practic, erau trei ministere într-unul singur, deoarece, pe lângă Transporturi, îngloba și actualele ministere ale Dezvoltării și, respectiv, Turismului. Cu toate acestea, erau doar cinci secretari de stat: Marius Bota, Ileana Tureanu (responsabilă cu arhitectura și urbanismul), Sergiu Sechelariu (construcții), Nicu Rădulescu (responsabil de turism) și Traian Panait.

„Numărul de șapte secretari de stat este inutil, în opinia mea, ca să nu mai vorbesc de faptul că competențele lor sunt discutabile. Nu este atât grav că sunt atât de mulți secretari de stat, contează dacă sunt bine pregătiți sau nu. Din păcate însă, impostura este acum la rang de ministru, în general, și la rang de secretar de stat. Dacă aceștia sunt doar puși politic și se bazează doar pe consilieri, atunci îmi pun întrebarea ce performanțe vor avea”, a declarat pentru Club Feroviar Sorin Bota, unul dintre cei cinci secretari de stat din ministeriatul lui Miron Mitrea, care ulterior a fost parlamentar în două legislaturi și vicepreședinte al Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților.

Explodează și salariile funcționarilor de la Ministerul Transporturilor

Proiectul de act normativ propune și o modificare în ceea ce-i privește pe funcționarii ”de rând” din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

„Potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată pin Legea nr. 77/2020, numirea personalului din cadrul instituțiilor reorganizate s-a făcut cu stabilirea salariului de bază de încadrare la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeași funcție, categorie, clasă, grad, treaptă şi gradație de la nivelul instituțiilor comasate. Ulterior, un funcționar public – consilier superior gradația 5 a obținut prin sentința civilă nr.964/23.03.2020 pronunțată de Tribunalul Bucuresti, pusă în executare la data de 21.09.2020 prin Ordinul ministrului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor nr.1790/21.09.2020  salariul maxim pe familie ocupațională ca fiind în cuantum de 9.425 lei. Așadar de la data de 21.09.2020 salariul de bază în plată pentru funcția de consilier superior gradația 5 este de 9.425 lei”, se arată în Nota de fundamentare.

Pe cale de consecință, explică inițiatorii proiectului, decizia instanței fiind definitivă, se impune majorarea tuturor salariilor aferente acestei funcții până la 9.425 de lei, pentru că altfel și alți angajați ar cere în instanță bani mai mulți. „Aceste litigii produc cheltuieli de judecată în sarcina ministerului, constând în onorarii avocațiale în cuantum estimat de 1.500 lei pentru fiecare fază procesuală. În cazul câștigării definitive în instanță, salariații vor obține retroactiv diferențe de salarii pe ultimii 3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată, dobânda legală și actualizarea cu indicele de inflație aceste sume  ridicându-se la nivelul a câteva sute mii lei pentru fiecare reclamant”, se arată în document.