O uzină românească producătoare de motoare pentru locomotive a intrat în faliment

Tribunalul București a pronunțat falimentul UCM Reșița, uzină care timp de decenii a produs motoare diesel pentru locomotive. La privatizaarea din 2003, uzina reșițeană a fost preluată de o companie elvețiană al cărei patron era asociat cu omul de afaceri Bogdan Buzăianu, unul dintre ”băieții deștepți din energie”. Acum s-a ajuns la capăt de linie, însă activele performante au fost preluate de Hidroelectrica. Nu și producția de motoare pentru locomotive.

”UCM Reşiţa SA informează publicul larg că prin Hotărârea intermediară, pronunţată la data de 01.04.2025 în dosarul nr. 75017/3/2011 de către Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă, a fost dispusă deschiderea procedurii falimentului în formă generală faţă de UCM Reşiţa SA”, a transmis societatea la Bursa de Valori București, unde este listată.

---

---

Falimentul UCM Reșița. Activele viabile au trecut la Hidroelectrica

Și totuși, uzina nu va fi rasă de pe harta industrială a județului Caraș-Severin. ”A intrat în faliment ceea ce a rămas, partea neperformantă. Tot ce a fost sănătos s-a mutat pe UCMH, la Hidroelectrica, iar la Reșița se vor produce în continuare turbine, palete și grupuri energetice pentru hidrocentrale”, a declarat pentru Club Feroviar primarul municipiului Reșița, Ioan Popa.

Hidroelectrica a anunțat pe 8 decembrie 2024 semnarea unui contract-cadru în valoare de 67,9 milioane de lei, pentru transferul de afacere al UCMR (în insolvență) către companie, ce vizează eficientizarea activităţii de mentenanţă şi retehnologizare. Unitatea a fost redenumită Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice S.R.L (UCMH).

---

 

O istorie de 254 de ani

Istoria companiei reșițene a început în anul 1771, când au fost înființate Uzinele din Reșița, pentru producerea și prelucrarea metalului. Uzina are un istoric comun cu Combinatul Siderurgic Reșița, de care s-a desprins în anul 1962. De-a lungul istoriei sale, compania a produs o gamă largă de produse: locomotive cu aburi, motoare și generatoare electrice, macarale, utilaje petroliere, armament, compresoare de aer, turbine cu abur, reactoare, motoare diesel, boghiuri de locomotive, turbine hidraulice, poduri metalice și echipament metalurgic.

Actuala denumire de UCM Reșița societatea a căpătat-o în 1991, prin transformarea fostei întreprinderi de stat ICM Reșița, iar în decembrie 2003, APAPS a vândut pachetul de 60,79% de acțiuni pe care îl deținea companiei elvețiene INET AG și Asociației Salariaților, pentru suma de 13,1 milioane de euro. Compania INET AG este administrată de omul de afaceri elvețian Beat Corpataux, asociat cu Bogdan Buzăianu în compania Energy Holding.

Potrivit Termene.ro, în prezent INET AG are 96,79% din acțiunile UCM Reșița, iar Asociația Salariaților 0,60%, restul capitalului social fiind deținut de alte persoane fizice.

Peste 6.000 de motoare diesel, fabricate la Reșița

Să vedem acum, pe scurt, ce a însemnat UCM Reșița pentru calea ferată. De-a lungul timpului, aici s-au produs mai multe tipuri de locomotive cu aburi, iar unele dintre acestea pot fi admirate la Muzeul de locomotive în aer liber din localitate. Dacă vă aflați în Reșița, puteți ajunge foarte ușor acolo cu tramvaiul, reintrodus recent în circulație de Primărie, după ce fosta administrație îl desființase, în 2011.

CITEȘTE și FOTO-VIDEO. Noul brand al Reșiței, ”Flacără și Oxigen”, creat de ”făcătorul de președinți” cu tema tramvaiului

În istoria oarecum recentă, uzina reșițeană a performat în fabricarea de motoare diesel pentru locomotive. UCM Reşiţa a cumpărat succesiv, în perioada 1958-1991, patru licenţe de fabricaţie de motoare diesel de la Sulzer Withertur din Elveţia, Alco Auburn din SUA, MAN Augsburg din Germania şi MAN B&W Diesel Augsburg – Copenhaga (după fuziunea firmei MAN Augsburg Diesel GmbH cu firma B&W Diesel A/S Copenhaga Danemarca). În anul 1960 a fost fabricat primul motor diesel cu licenţă Sulzer pentru locomotiva de 2.100 CP, iar în 1973 primul motor diesel cu licenţă ALCO pentru locomotive.

În total, UCM Reşiţa a fabricat peste 6.000 de motoare diesel, însumând peste 10 milioane CP, pentru diferite aplicaţii. Aplicaţia principală, după numărul de motoare, este cea pentru tracţiune feroviară (locomotive), cu 85%, fiind urmată de aplicaţia pentru propulsie navală, cu 10%, şi aplicaţia pentru grupuri diesel generatoare, cu 5%.

”UCM Reşiţa este un producător experimentat de motoare Diesel pentru tracţiune feroviară, propulsie nave marine şi nave fluviale, grupuri Diesel generatoare auxiliare marine, grupuri Diesel generatoare staţionare (inclusiv de intervenţie) sau grupuri pentru foraj marin sau terestru”, se arată în continuare pe site-ul uzinei.

Însă realitatea este că producția de motoare este istorie. Primarul Ioan Popa a precizat că fabricarea de motoare pentru locomotive a fost sistată la UCM Reșița în urmă cu multă vreme, mai bine de 25 de ani.