Patru firme vor să demoleze un pasaj care leagă două cartiere de ceferiști

Patru firme, grupate în două asocieri, vor să demoleze pasajul Săbăreni, aflat în stare avansată de degradare pentru ca în locul lui să fie construit unul nou.

Licitația organizată în 2023, cu o valoare estimată de 407.770,95 lei, pentru demolarea pasajului, a fost anulată. La licitație fusese depusă o singură ofertă, din partea firmei Gdo Mov SRL, care însă a fost considerată inadmisibilă și procedura s-a anulat.

Apoi, la finele lunii trecute, în sistemul electronic de achiziții publice a fost postat anunțul de licitație cu titlul ”Dezafectare pasaj rutier superior km 6+645 București-Roșiori (proiectare + execuție). De această dată, valoarea estimată este mult mai mare, de 3,5 milioane de lei.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare a fost data de 25 noiembrie 2025, ora 15:00. Potrivit anunțului din SEAP, au fost depuse următoarele oferte:

1. Asociere: Infra System Proiect (lider), Omega Cert Sistem SRL;
2. Asociere: Gdo Mov Impex SRL (lider), Procontrans Căi Ferate.

---

---

Pasajul Săbăreni, vital pentru câteva sute de ceferiști

Consiliul Local al Sectorului 1 a aprobat indicatorii pentru construcția noului pasaj încă din ianuarie 2024.

Numai că pentru a fi construit unul nou trebuie demolat cel vechi. Actualul pasaj Săbăreni a fost construit în anul 1964. Strada Drumul Săbăreni din Sectorul 6 traversează linia de cale ferată Bucureşti – Roşiori (Magistrala 100), la km 6+645, spre strada Drumul Poiana Pietrei din Sectorul 1, prin intermediul acestui pasaj din beton armat. El a rămas în custodia ceferiștilor, cu toate că gestionarul infrastructurii feroviare nu are ca obiect de activitate întreţinerea podurilor rutiere. Pe cale de consecință, nu s-au putut aloca resurse financiare necesare păstrării în bune condiţii a pasajului rutier.

Rezultatul a fost că el s-a degradat de la an la an, până când a devenit impracticabil pentru traficul rutier. În urmă cu opt ani, pasajul a fost expertizat şi catalogat cu stare tehnică necorespunzătoare, iar prin expertiză au fost instituite o serie de restricţii privind circulaţia rutieră pe pod, atât de viteză, cât şi de tonaj, până la executarea lucrărilor pentru punerea lui în siguranţă. Astfel, din 2018, STB a decis ca autobuzele să nu mai treacă peste pasaj, iar traseul acestora a fost scurtat.

Pasajul este vital pentru câteva sute de bucureșteni, fiind singura cale de acces cu mașina spre restul orașului pentru locuitorii din zonă, care altfel mai pot ieși din cartier doar ca pietoni, câteva sute de metri mai încolo, traversând calea ferată spre Calea Griviței.

Cartierul 16 Februarie este unul care, la bază, a fost unul al ceferiștilor. El este amplasat de-o parte și de alta a căii ferate București-Roșiori-Craiova-Timișoara, Magistrala 100, care este supratraversată de acest pasaj. Porțiunea situată dincolo de calea ferată mai este cunoscută și sub numele de Cartierul Chitila Triaj.