Site logo
11 septembrie 2023

O decizie recentă a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA arată cum ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, se comportă cu constructorii feroviari potrivit dictonului ”Pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Contractul pentru podul Grădiștea a fost suplimentat din nou, în vreme ce cele pentru Brașov-Sighișoara au rămas la valorile inițiale.

Valoarea contractului pentru redeschiderea circulației feroviare pe podul de la Grădiștea a fost majorată cu 18,6 milioane de lei, până la 571,91 milioane de lei, potrivit informațiilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), citate de Economica.net. Lucrările pe acest tronson din calea ferată București-Giurgiu (secția de circulație feroviară 102) au termen de finalizare luna decembrie a acestui an.

Nu este prima suplimentare pe București-Giurgiu

Majorarea de 3,3% se adaugă altor suplimentări efectuate de-a lungul derulării contractului pentru modernizarea liniei CF București Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Nord Frontieră”, Lot 1: ˮRedeschiderea circulației feroviare pe pod peste râul Argeș, între Vidra și Comanaˮ, care era inițial în valoare de 472 milioane de lei.

”Suplimentarea prețului contractului cu suma de 18,60 milioane de lei, fără TVA, reprezentând valoarea aferentă ajustării prețurilor din oferta antreprenorului, conform Clauzei 48 – Ajustarea prețurilor din Contract, pentru lucrările certificate la plată în Certificatele de Plată nr.13-14 pentru perioada de referință 1 decembrie 2022 – 28 februarie 2023, și a corecției cu indicii finali a actualizării prețurilor din Certificatul de Plată nr.12, emis pentru perioada de referință 1 noiembrie 2022 – 30 noiembrie 2022. Prețul contractului actualizat este de 571,907 milioane de lei, fără TVA”, se arată în anunțul publicat recent în SEAP, în care se menționează un act adițional din 10 iulie 2023.

Contractul pentru podul Grădiștea, semnat la finele anului 2020

Contractul pentru podul Grădiștea Inagurarea liniei București-GiurgiuPe 4 decembrie 2020, a fost semnat contractul pentru podul Grădiștea, mai exact pentru reluarea circulației feroviare pe linia București-Giurgiu, cu austriecii de la Porr Construct, în prezența premierului de la acea vreme, Ludovic Orban. Podul de la Grădiștea a fost luat de ape pe 13 august 2005, în mandatul de ministru al ceferistului Gheorghe Dobre, iar de atunci circulația feroviară se desfășoară pe o rută ocolitoare, pe la Videle.

Proiectul de investiții avea atunci o valoare totală, inclusiv TVA, de 655.187.000 lei, din care lucrările propriu-zise de construcții–montaj reprezentau 560.513.000 lei.

Vor fi reconstruite următoarele poduri de cale ferată:

– pod CF km 23+607 peste râul Argeş, între Haltele Vidra şi Grădiștea, care asigură supratraversarea căii ferate peste râul Argeș. În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia Bucuresti) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 m.

– pod km 18+265 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m.

– pod km 18+402 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m

– pod km 28+375 peste râul Neajlov. Noul tablier va avea deschiderea de 70 m.

Lungimea traseului este de 12,02 km și cuprinde două viaducte și patru poduri.

Grindeanu nu a cerut actualizarea prețurilor pe Brașov-Sighișoara

În vreme ce pentru podul de la Grădiștea suplimentările curg una după alta, pentru tronsoanele de pe calea ferată Brașov-Sighișoara nu s-a acordat niciun leu în plus.

În luna mai, comisarul european pentru Transport, Adina Vălean, spunea că actualizarea prețurilor pe Brașov-Sighișoara, tronson de cale ferată aflat în curs de modernizare de către asocierea RailWorks, trebuie solicitată de Ministerul Transporturilor, după cum a scris atunci Club Feroviar.”Creșterea prețurilor la materialele de construcții este o realitate în toată Europa. Primele chemate să vină cu soluții sunt autoritățile naționale. Comisia este flexibilă la astfel de solicitări”, spunea Adina Vălean într-o conferință de presă susținută la București, răspunzând la o întrebare în acest sens adresată de reporterul Club Feroviar.

Întrebată dacă prin ”autorități naționale” s-a referit la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, ea a răspuns afirmativ: ”Ministerul Transporturilor este principalul interlocutor al nostru”. Comisarul european pentru Transport nu a spus că ar fi primit vreo cerere din partea ministerului condus de vicepremierul Sorin Grindeanu pentru a se face o actualizare a celor două contracte de modernizare de pe tronsonul Brașov-Sighișoara. Și asta pentru că Ministerul Transporturilor nu a făcut o astfel de solicitare în cazul tronsonului respectiv, cum a făcut atunci când a fost vorba de alți constructori, cum ar fi austriecii de la Porr pe linia București-Giurgiu.

Valorile contractuale, la prețurile de acum șase ani

șantierul pe linia ferată Brașov-SighișoaraCNCF CFR SA și asocierea Railworks (Alstom, Arcada, Aktor, Euroconstruct Trading 98) au semnat pe 5 martie 2020 contractul de execuție pentru lucrările de modernizare a loturilor 1 și 3 din tronsonul de cale ferată Brașov-Sighișoara, respectiv Brașov-Apața și Cața-Sighișoara, cu o lungime de 86 de kilometri. Semnarea contractului a avut loc după soluționarea în justiție a contestațiilor, care a durat aproape patru ani (timp în care lucrarea ar fi putut fi deja finalizată). Valoarea lucrărilor este de 2,9 miliarde de lei.

Pe lotul 2, Apața-Cața, Asocierea Railworks a fost desemnată câștigătoare a licitației în luna decembrie 2019. Oferta câștigătoare a avut un preț de 2,72 miliarde lei, inferior celui propus de FCC – Astaldi, respectiv 2,84 miliarde lei și celui al turcilor de la Alsim Alarko, 2,85 miliarde lei. Contractul a fost semnat în 2020, după soluționarea contestațiilor. Problema este că valoarea contractului a rămas aceeași cu cea din 2017, când prețurile materialelor de construcții erau mult mai mici decât cele din prezent – nu avusese loc nici criza Covid, iar trupele lui Vladimir Putin nu intraseră în Ucraina.

We use cookies to improve your experience on our website. By browsing this website, you agree to our use of cookies.

Share