Petrișor Peiu: Producătorii mondiali trebuie să își localizeze producția feroviară și în România. Politicile „verzi” ale UE, eronate

Marii producători mondiali de material rulant trebuie să își localizeze producția și în România. Măcar să permită companiilor din afara Europei să permită vânzarea produselor feroviare la noi în țară. Contrar, deficitul comercial riscă să crească, iar gradul de dezvoltare al infrastructurii va rămâne unul scăzut, a opinat zilele trecute, la Zilele Feroviare 2022,  Petrișor Peiu, din partea Fundației Economice Mării Negre.

Petrișor Peiu a susținut o prezentare a situației actuale a sectorului feroviar, realizată împreună cu Corneliu Luscalov, director executiv al Asociaţiei Industriei Feroviare (AIF).

Încă de la începutul prezentării sale, Peiu a avertizat că va veni cu o „zonă de scepticism la prezentările pozitive” și că va încerca „să modereze acest entuziasm”.

Evoluția ultimilor ani

În ultimii 14 ani evoluţia nu a fost foarte spectaculoasă, dar a rămas totuşi pozitivă. Rămânem în jurul de 8% ceea ce e o performanţă modestă a traficului feroviar de pasageri, spune el. În România, realitatea este reprezentată de locomotivele și ramele diesel care merg sub catenară, ”acesta este nivelul realizărilor”.

La traficul de mărfuri ne învârtim la 12% (pondere a transportului feroviar în total) cu o oarecare scădere în ultimii 14 ani, pe perioada de referinţă 2006-2019. „Avem obiective ambiţioase, dar realizările nu sunt pe măsura obiectivelor”. În 2021 avem recuperare puternică după anul 2020, recuperarea este spectaculoasă, dar şi căderea a fost la fel, am rămas la aceleaşi cifre.

Petrișor Peiu la Zilele Feroviare: Creşterea sectorului, sub cea a economiei mondiale

Dacă ne uităm la ce se prognozează, vom vedea o creştere a pieţei globale cu o rată de sub 3% până în 2027 şi o creştere a cifrei de afaceri globale a industriei furnizoare de la 170 miliarde de dolari la 211 miliarde de dolari. „Ei bine, rata de creştere de 3% e mai mică decât rata de creştere a economiei globale, deci industria feroviară va avea ritm mai mic decât economia globală”, a opinat el.

Cele mai mari ritmuri de creştere se găsesc în Africa și Orientul Mijlociu. Traficul de marfă rămâne concentrat în ţările bogate din Europa de Vest. Ţările bogate au avut bani să îşi dezvolte infrastructura şi vehiculele, Polonia este o excepţie. Noi avem a nouă piaţă feroviară de marfă, deşi suntem a şasea ţară din UE. Nu e mare diferenţă între piaţa românească sau cea din Ungaria sau Cehia, țări de două ori mai mici decât România.

Factori de frânare a industriei

Infrastructura de transport feroviar merge mână în mână cu dezvoltarea sectorului. „E deficitară acolo unde transportul nu e atât de dezvoltat”. E nevoie de vehicule noi care trebuie cumpărate, iar piaţa materialului rulant este peste jumătate din totalul cifrei de afaceri din această industrie. În al treilea rând, e nevoie de bani publici pentru subvenţii. Ţările care au bani de subvenţii au şi cote importante pentru transportul de pasageri.

China ne poluează, noi ne ucidem industria și protejăm ca și cum suntem pe altă planetă decât China

Un alt capitol unde Peiu s-a exprimat cu scepticism este cel al energiilor regenerabile şi politicilor CE în domeniu. Practic, el a spus că Europa își ucide industria, își chinuie consumatorii pentru a elibera în atmosfertă cantități din ce în ce mai mici de CO2, în condițiile în care China produce de patru ori mai multe gaze de seră.
„Nu împărtăşesc entuziasmul celor cu green field. A fost un calcul la energie şi preţurile la energie ar fi devenit nesustenabile, chiar dacă nu venea războiul din Ucraina. E foarte frumos să vorbim de energie electrică, dar să nu uităm că cel mai ieftin mod de producție rămâne gazul. Ceea ce salvează Europa e cărbunele. Deci, dacă e să vorbim de problematica energetică, nu cred că abordările de azi ale birocraţiei de la Bruxelles mai sunt susţinute de naţiunile UE. Vor duce la puternice manifestări de frustrare în Europa în următoarea perioadă pentru că e greu de explicat de ce trebuie (populația – n.red.) să suporte preţurile la energie în contextul în care „contribuţia” UE la poluarea mondială este de 7% din cantitatea totală, iar China are 30%. Ea pune anual capacităţi de producere a energiei pe cărbune mai mari decât cele puse de tot globul, deci este iluzoriu că dacă vom închide minele de cărbune, noi am respira aer curat ca şi cum China e pe altă planetă”, a spus el.

Românii, condamnați să cumpere doar din alte state?

O mare restricţie este capacitatea UE de a produce ingineri şi tehnicieni la nivelul cerinţelor, cel puţin în estul Europei. „O altă chestiune este concentarea producătorilor în anumite zone, de la material rulant la instalaţii semnalizare. Se frânează capacitatea țărilor de a-şi dezvolta reţele feroviare. Dacă vii şi spui tot timpul românilor că sunt condamnaţi să cumpere numai din alte state, va creşte deficitul comercial şi se va ajunge la o dezvoltare cu o viteză mai mică a sectorului feroviar. Companiile mari trebuie să înţeleagă să îşi localizeze producţia şi în statele de la periferia UE sau să permită accesul pe piaţă a altor compnii din afara UE dispuse să producă în aceste state”. Referirea este făcută la interdicția pusă acum câțiva ani de guvernarea PNL pe participarea firmelor din China la licitațiile publice din România.

Pe partea de dezvoltare a rețelelor ERTMS,  Peiu a arătat că România e undeva la coadă și s-a întrebat cum se poate proba existența acestui sistem în România dacă lipsește materialul rulant cu ERTMS la bord.

În concluzie, Petrişor Peiu a vorbit de „probleme precum localizarea marilor producători şi protejarea acestora prin tot felul de mecanisme de blocare a accesului pe piaţă a companiilor, inclusiv pe construcţii feroviare din ţările estice”.

Urmărește aici integral prezentarea realizată de Petrișor Peiu și Corneliu Luscalov