Prezentări tehnice în a doua zi a Zilelor Feroviare, ediția a XX-a

A doua zi a evenimentului Zilele Feroviare, desfășurat în zilele de 14 și 15 octombrie la București, a oferit o sumă de prezentări tehnice interesante, din partea producătorilor de echipamente, companiilor de transport public, autorităților feroviare etc.

Laurențiu Zaharia: Reparație sau modernizare?

Aceasta este întrebarea pe care și-o pun mulți deținători de material rulant, iar fiecare alegere are avantajele și dezavantajele ei, spune Laurențiu Zaharia, șef departament cercetare în cadrul Autorității Feroviare Române (AFER).

„A moderniza sau a nu moderniza, există argumente pro şi contra. Se pune problema amprentei de carbon, în cazul modernizării. Există alt aspect, cel comercial, dacă modernizarea merită sau nu. Aceasta modernizare nu trebuie să înlocuiască achiziţia de material rulant”, explică el.

AFER are planuri mari și privind propria sa „modernizare”. La Centrul de testări de la Făurei se dorește modernizarea halei existente astfel încât să poată fi garate trenuri lungi. Mai este și reabilitarea inelului mic care va permite, alături de alte lucrări efectuate, derularea unei palete mai largi de teste la Centrul de la Făurei.

Paul Pandrea, Bosch: Unul din zece vatmani e distras de telefonul mobil

Unul dintre pionierii sistemelor dedicate creșterii siguranței traficului public din România este desigur firma Rail Systems Bosch Engineering ai căror reprezentanți au fost prezenți la eveniment. Paul Pandrea, manager technical sales, a susținut o prezentare asupra sistemelor Bosch în domeniu. Începând cu 2012 compania germană a implementat sistemele de siguranță pe 3.000 tramvaie în 50 de orașe, iar anul trecut a fost lansată o nouă generație a sistemului „tram suite”. Sistemul reduce accidentele provocate de vatmani, reduce stresul asupra acestora și măreşte disponibilitatea mijloacelor de transport. Anul acesta, la Iași, se va încheia procesul de echipare a întregii flote cu aceste sisteme care, de altfel, sunt operaționale pe toate cele opt generații de tramvaie din municipiu.

Noile evoluții permit depistarea pericolelor laterale, inclusiv sisteme de detectare a atenției vatmanului – focus assist. Sistemul e gândit pentru a veni în sprijinul vatmanului când acesta este nefocusat și include o detecţie a privirii. Când atenția nu e focusată la trafic, sistemul poate emite avertizare şi chiar o solicitare de frânare în situații de incapacitate totală a vatmanului. „13% din vatmani sunt distraşi de telefon mobil și am dezvoltat focus assist care va deveni operațional în curând, acum fiind proiect pilot”. Sistemul însă nu forțează vatmanul care rămâne „100% în control”.

Adrian Pușcașu, Knorr-Bremse: Bancuri de probă

Directorul general Knorr-Bremse a susținut o prezentare a bancurilor de probă staționare, gamei și oportunităților oferite. Acestea sunt dedicate locomotivelor, trenurilor de mare viteză, vehiculelor feroviare ușoare, metrourilor, trenurilor de pasageri etc. Ele pot fi particularizate la cerințele utilizatorilor și au variante manuale sau automatizate. Exploatarea bancurilor de probă este susținută de trainingul personalului Knorr Bremse, iar aceste echipamente sunt certificate UIC și sunt libere de erori.

Bancurile sunt destinate modulelor de frână, valvelor, compresoarelor, echipamentelor hidraulice etc.

Adrian Costea, ALVIROM: Ce face un echipament de protecție să fie bun

Reprezentanții ALVIROM, firmă de echipamente de protecția muncii, au explicat ceea ce este important la un echipament de protecția muncii și de ce, contrar aparențelor, nu e simplu să selectezi astfel de echipamente. „Inovaţia face parte de la început din acest domeniu, căci apar zi de zi tehnologii noi, pe care  le punem la dispoziție. Se caută tot timpul produse care să respecte normele, dar care să asigure şi confortul utilizatorilor”, a spus el. În doar cinci ani, firma a ajuns de la o jumătate de milion lei cifră de afaceri la șase milioane lei în prezent.

Nicolae Dragu, Alstom: Baterii sau electrificare?

În contextul unui grad redus de electrificare a rețelei naționale, de 38%, se pune problema care soluție este mai bună, cea a electrificării liniilor sau cea a trenurilor cu baterii. Nicolae Dragu, director de Dezvoltare al companiei Alstom Transport.

„Electrificarea e costisitoare (…), costurile iniţiale sunt mari. Practic, avem soluțiile ramelor electrice şi celor diesel, fiecare cu avantaje și dezavantaje. La ultimele există problema poluării şi emisiilor sonore. Una dintre soluţii este cea a trenurilor cu baterii, care au un timp de pregătire şi lansare pe piaţă mai mic și  costurile de operare mai mici decât tracţiunea diesel”, spune el. Dezavantajele sunt flexibilitatea limitată, dată de distanţele mici şi masa suplimentară.

Soluţia poate fi electrificarea parţială, de exemplu pe anumite porțiuni ale magistralelor. Între acestea se poate circula pe baterii. „Principala dezbatere e legată de durabilitatea bateriilor”, a explicat Dragu care însă nu a putut preciza cât ar costa în medie o înlocuire a bateriilor în prețul total al unui tren. Provocările nu sunt tehnologice, ci privesc modul de implementare a materialului rulant, astfel încât să se obţină o soluţie corectă de transport, a afirmat Dragu.

Adrian Revnic, OTL: Plăți cu QR Code la Oradea

Oradea Transport Local este desigur în plutonul fruntaș al transportului public local din România. Adrian Revnic, director general OTL a prezentat câteva noutăți din domeniu, printre care o premieră în România, și anume plățile cu aplicații ce folosesc coduri QR. „Vom fi primul operator care va folosi sistemul RoPay. Se va emite un cod şi poţi face plata în tramvai, autobuz, oriunde. Este una dintre încercările noastre de a veni cât mai aproape de clienţi, acum avem cinci modalităţi. Pe măsură ce personalul de vânzare se pensionează, închidem chioşcuri de bilete, punând accent pe acest RoPay”. Alte planuri prevăd introducerea display-urilor holografice pentru eliminarea celor fizice, pe care se vor putea afișa liniile, punctele în care schimbă. Vor fi, de asemenea, introduse și panouri ePaper în stații, parte a unui proiect amplu de digitalizare. Municipiul are 50 mii navetiști care circulă zilnic între Oradea și localitățile înconjurătoare, iar viitorul sistem de transport metropolitan va asigura legătura între reședința de municipiu și 12 comune limitrofe.

URAC STB, de la reparator la aproape producător

Ceea ce impresionează la uzina URAC a STB (București) este amploarea intervențiilor efectuate asupra mijloacelor de transport public, intervenții care par a aduce mai degrabă cu o nouă fabricație decât cu reparații și înlocuiri de piese vechi. Ștefan Toader, inginer șef URAC a prezentat câteva acțiuni interesante asupra mijloacelor de transport. Tramvaiele bucureștene parcurg anual 17,4 milioane km, transportând 320 de milioane pasageri.

„Am ajuns la proiecte complexe de proiectare şi modernizare. Aceasta deoarece călătorii nu se mai mulţumesc cu simple mijloace de transport. URAC transformă vehiculele vechi în vehicule confortabile. Se reproiectează caroseria obținându-se podea parţial său integral coborâtă, se introduc sisteme moderne de tracţiune şi sisteme de frânare, la finisaje interioare introducem fibra de sticlă ce are rezistenţă bună, izolare fonică etc”, explică el.

Nu în ultimul rând, sunt montate sisteme de climatizare, iluminare cu led și camere supraveghere. „Ne dorim să devenim centru de referinţă şi să preluăm actualele tramvaie noi la ieşirea din garanţie”. Și pentru că este util și în vogă, STB are proiect pilot de introducere a unui sistem de avertizare care monitorizează starea de atenție a vatmanilor.

STB își propune înlocuirea totală a tramvaielor vechi, însă până la definitivarea achiziției se va baza pe modernizarea celor vechi. „Transportul cu tramvaiul trebuie să fie nu numai eficient, ci şi rapid şi prietenos cu mediul, pentru a putea poate rezolva problemele oraşului”.

TEHMIN: Specializați în electronica feroviară

Din partea TEHMIN Brașov, Ovidiu Strugaru, director tehnic al companiei, a prezentat câteva repere din activitatea acesteia. TEHMIN, specializată pe două direcții, și anume proiectare și producție de echipamente electronice și reparație aparatură electronică material rulant, are 18 angajați, din care 10 ingineri. Compania are laboratoare de cercetare și proiectare, atelier de producție și reparații, linii tehnologice pentru echipare automată a PCB, laborator de probe autorizat AFER.

Printre produsele fabricate, se găsesc module de intrări-ieșiri, afișoare LED, invertoare și convertoare, surse încărcare baterii, adaptoare în semnal unificat etc.