Primarii de orașe acuză: Guvernul se spală pe mâini de gări. Care e adevărul

La câteva zile de la adoptarea legislației ce permite trecerea infrastructurii feroviare către administrația locală, atitudinea edililor variază între optimism și pesimism. Mai toți edilii locali se gândesc că vor primi gările de la stat, fără a lua în calcul că vor trebui să asigure și compensația operatorilor de transport pe liniile închise de stat. Consiliile Județene și primăriile vor trebui să scoată milioane de euro din buzunare pentru susținerea liniilor părăsite de stat.

Sub pretextul europenismului și a modernității politicilor sale, Guvernul a adoptat zilele trecute Ordonanța care oficial permite amdinistrațiilor locale să se implice în susținerea financiară și administrativă a unor părți ale infrastructurii feroviare de interes local, dar care în fapt pune în brațele administrațiilor locale obligația susținerii rețelei feroviare locale.

„1 iulie 2022 – ziua în care autoritățile locale au primit dreptul să se implice în reînnoirea și modernizarea căii ferate în zona lor de competență. Actualizarea OUG 12/1998 privind transportul pe căile ferate române aduce noi drepturi pentru autoritățile locale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară de a se implica alături de CFR în dezvoltarea infrastructurilor feroviare: parteneriatele pentru implementarea de proiecte pe infrastructura feroviară publică și contractele de activitate locală”, spune președintele ARF, Ștefan Roșeanu.

Dincolo de modernitatea anunțată a acestei măsuri, în ton cu ceea ce se întâmplă în Europa, stau adevăruri ascunse și dure. O linie, dacă nu e rentabilă, va fi închisă sau oferită administrației locale. Dacă nici aceasta nu o dorește, linia va fi închisă. Însă această dorință trebuie să aibă la bază și capacitatea financiară a administrației locale de a o susține.

Studiu de caz Târgoviște – Pietroșița. Compensații de un milion euro

Linia Târgoviște-Pietroșița are 35 de kilometri și este operată de firma privată Transferoviar cu trenuri regio. Operatorul parcurge pe ruta menționată 47.000 tren-km, adică 1342 trenuri anual sau o medie zilnică de patru trenuri. În total, Transferoviar parcurge cu trenurile regio 818.000 kilometri. Potrivit contractului de activitate al operatorului, acesta este îndreptățit la o compensație pentru trenurile regio de 115 milioane de lei, din care putem calcula proporțional că pentru ruta Pietroșița – Târgoviște i-ar reveni o compensație de 5,75 milioane lei, respectiv peste un milion de euro. Ar avea administrația locală acești bani?

Corneliu Stefan, președintele Consiliul Judetean Dâmbovița nu poate garanta că bugetul ar putea susține compensația și spune că trebuie făcute calcule.

Trenurile locale din jurul municipiului Târgoviște sunt importante pentru industria orașului. Mai ales acum, că se dă drumul la COS Târgoviște, a declarat el pentru Club Feroviar. Corneliu Ștefan menționează un protocol semnat cu Ministerul Transporturilor pentru operarea unui tren metropolitan spre București.

În mai multe rânduri, CFR Călători și CFR SA au dorit închiderea rutei considerate nerentabilă, iar aceasta a fost menținută în urma negocierilor sau presiunilor, numiți-le cum vreți, făcute de politicieni locali PSD.

---

---

Ce s-a schimbat în legislație

Ștefan Roșeanu, ARF, explică: Versiunea anterioară a articolului stabilea un drum clar: analiză -> închidere urmată „de conservare sau de dezafectare”. Noul Art. 27, prevede între altele:

„(5) Unitățile administrativ-teritoriale, în colaborare cu administratorul infrastructurii și cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, pot stabili soluții de finanțare a infrastructurii feroviare de la bugetele locale, în completarea fondurilor publice alocate administratorului infrastructurii de la bugetul de stat, inclusiv în scopul menținerii în exploatare a unora dintre liniile prevăzute la alin. (2^1).”

Decizia (bazata și pe dezbateri publice), pentru o eventuala închidere se bazează pe studii de oportunitate, care trebuie să demonstreze impactul scăzut asupra societății a unei astfel de decizii”. S-ar putea înțelege că linia nu va fi închisă dacă studiile efectuate arată utilitatea acesteia pentru comunitate. În toate domeniile însă, deseori studiile nu vin decât să confirme deciziile luate deja de politicieni și ministere.

Cum văd autoritățile locale problema

Atitudinea liderilor locali diferă de la scepticism și critică la optimism. Unul dintre cei optimiști este Corneliu Ștefan, președintele CJ Dâmbovița. El spune că prin PNRR pot fi modernizate multe gări ale județului Dâmbovița, căci județul are prevăzută o componentă de 18 milioane de euro pe partea de reabilitare și modernizare clădiri.

Întrebat însă dacă bugetul județului poate susține compensațiile cuvenite operatorilor, Ștefan spune că trebuie făcute calcule și că nu se poate pronunța.

Publicația locală Pandurul din Craiova consideră că prin măsura menționată Ministerul Transporturilor a arunat pisica în curtea primăriilor. Jurnaliștii se bazează pe declarații ale primarului Cărbunești, localitate care are o gară veche, dar care necesită reparații. La Târgu-Cărbuneşti, gara construită în urmă cu mai bine de 100 de ani ar avea nevoie de reparaţii. Edilul Dănuţ Birău nu este prea optimist. Din bugetul local ar fi imposibilă o astfel de investiţie. În plus, sunt altele la rând. „Odată cu acest act normativ, primăriile mari vor putea să facă acest lucru. Mă refer la cei din Bucureşti, Timişoara, Oradea, Arad. Însă localităţi mici, cum este Târgu-Cărbuneşti, nu cred că dispun de fondurile necesare ca să facă investiţii de anvergură în aceste clădiri, având în vedere că mai sunt atâtea lucruri de făcut şi de investit în infrastructura localităţii. Clădirea este veche. Este din 1888. Anul trecut a avut loc o modernizare a unei clădiri, toaletele publice au fost modernizate cu fonduri venite de la Ministerul Transporturilor”, a spus primarul Dănuţ Birău.

Prilej de bășcălie

În alte părți, cum se întâmplă la Brașov, posibilitatea trecerii gărilor la administrațiile locale a devenit prilej de bășcălie. După ce acum ceva timp primarul Coliban împreună cu o echipă de-ale sale au organizat o acțiune de măturare a gării din Brașov în scop de imagine electorală, subprefectul Brașovului, totodată președinte PSD Brașov, l-a ironizat și i-a spus că acum poate să ia gara la el, la primărie, ca să o măture.

În 30 iunie 2022, Guvernul României a adoptat o ordonanţă de urgenţă care prevede că «unităţile administrativ-teritoriale, în baza documentaţiilor tehnico-economice elaborate, pot propune Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii constituirea de parteneriate pentru implementarea de proiecte pe infrastructura feroviară publică». Cu alte cuvinte, Guvernul României acordă unităţilor administrativ – teritoriale dreptul de a administra infrastructura feroviară publică, în speţă, concentrându-ne pe municipiul Braşov, acordă dreptul Primăriei să administreze Gara Braşov în baza unui parteneriat cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii”, a explicat subprefectul Pătraşcu, potrivit bzb.ro

În baza acestui act normativ, subprefectul Braşovului, care este şi preşedinte al Organizaţiei Municipale a PSD Braşov, Lucian Pătraşcu, susţine că administraţia braşoveană  poate demara procedurile premergătoare reabilitării atât a Gării Braşov, cât şi a staţiilor  Bartolomeu şi Dârste.
„Pentru braşoveni, acest lucru poate fi o mare victorie, dar, spre surprinderea mea, remarc faptul că nimeni din actuala conducere administrativă a Municipiului Braşov nu face nicio referire la acest aspect, în ciuda faptului că situaţia în care se află Gara Braşov este, din păcate, una deplorabilă. Îmi amintesc cum actualul primar, Allen Coliban, prins în febra campaniei electorale, a mers împreună cu membri ai USR-ului ca să facă curat în Gara Braşov. De asemenea, îmi amintesc şi faptul că cetăţenii Braşovului au cerut de nenumărate ori ca Gara Braşov să fie reabilitată la nivelul unui oraş european, ea fiind pentru o parte din turişti însăşi cartea noastră de vizită”, a continuat Pătraşcu.

Măsura poate fi una modernă, europeană, însă nu trebuie uitat că bugetele administrațiilor locale din Europa pot fi de regulă mai mari decât cele ale județelor sau orașelor din România, pe simplul considerent că acolo guvernul central al țării lasă administrațiilor locale o parte mai mare din banii colectați la nivel local. Cât de curând am putea vedea primele linii și gări închise sau, cel puțin, predate autorităților locale. ARF se află în fază finală de a încheia un contract cu o firmă de consultanță care va arăta ce linii și ce trenuri merită a fi compensate cu titlul de serviciu public.