Primele trenuri de călători București-Giurgiu, după aproape 19 ani de întrerupere, vor circula pe 1 iunie, cu opt zile îniante de alegerile europarlamentare și locale.
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a anunțat că urmare a finalizării lucrărilor de reconstrucție a podului CF de la Grădiștea, peste râul Argeș, se preconizează redeschiderea serviciului feroviar public de transport feroviar de călători, pe ruta București Nord-București Progresu- Giurgiu și retur, prin introducerea unui serviciu Regio Metropolitan între București Nord și București Progresu, precum și a unui serviciu Regio între București Progresu și Giurgiu.
”Precizăm că acest serviciu va fi efectuat de operatorul de transport feroviar de călători SNTFC CFR-Călători SA, cu 7 perechi de trenuri pe zi, conform unui program preliminat. Astfel, ținând cont de faptul că termenul de 01.06.2024 este devansat față de cel luat în considerare, în studiul ARF ce a făcut obiectul proiectului cod SMIS 1398951, prin care s-a stabilit obligația de serviciu public care a stat la baza CSP 2022-2032, ARF a lansat în consultare publică proiectul de Decizie a Președintelui ARF pentru aprobarea încheierii Actelor adiționale nr. 6 pentru perioada 01.01.2024 – 31.12.2024 la contractele de servicii publice aprobate prin HG nr.1453/2022. Totodată, menționăm că, în viitorul apropiat, ARF va demara organizarea unor proceduri competitive între cei 6 operatori români care implementează Contractele de Serviciu Public feroviar, în scopul suplimentării serviciului de transport feroviar, pe ruta București Nord – București Progresu – Giurgiu, astfel încât să se ajungă la 19 perechi de trenuri pe zi, în funcție de rezultatele înregistrate și de solicitările primite”, se arată în comunicatul ARF.
Club Feroviar a relatat că săptămâna trecută, după 19 ani în care circulația feroviară a fost întreruptă pe secția 102, a trecut untren de test pe podul Grădiștea și pe celelalte trei poduri. Au fost construite de la zero patru poduri: podul Neajlov situat la km 28+395 are o lungime totală de 79,5 m; podul Grădiștea, care are o lungime de 1.362,1 m (inclusiv viaductele de acces, respectiv rosturile de dilatație dintre suprastructuri și lungimea zidurilor întoarse ale culeelor), are axul situat la km 23+602 și traversează râul Argeș la o înălțime de aproximativ 15 m; podurile Sabar II și Sabar I (km 18+411, respectiv km 18+272), ambele cu lungimea de 54,5 m.
Din cauza neutilizării liniei de cale ferată dintre Jilava și Grădiștea timp de atâta amar de ani, infrastructura, suprastructura, instalațiile și semnalizările feroviare au suferit degradări însemnate. În vederea reluării circulației în condiții optime de siguranță a fost necesar să se facă lucrări de reparații și întreținere pe restul liniei, pe tronsoanele București Nord-Vidra și Comana-Giurgiu Nord.
Însă chiar și după inaugurarea podului Grădiștea și redeschiderea circulației feroviare București-Giurgiu pe ruta directă, închisă din 2005, pe aici nu vor circula decât automotoare. Trenul ”România”, care va lega Bucureștiul de Varna și Istanbul, va circula tot pe ruta ocolitoare, pe la Videle. La fel se va întâmpla și cu trenurile de marfă.
”Vor fi restricții de tonaj, pentru că la Daia s-a constatat că terenul este slăbit, așa că pe ruta directă se va circula doar cu automotoare, deoarece un tren clasic format din locomotivă și vagoane este mult mai greu”, declara recent pentru Club Feroviar Ionuț Săvoiu, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor responsabil cu coordonarea sectorului feroviar.
Problema de la Daia, de pe porțiunea de traseu care nu a intrat în proiectul de modernizare derulat de compania Porr Construct, va fi rezolvată abia în faza a doua a proiectului, când se va moderniza și restul liniei ferate. Cu acel prilej va fi construit un viaduct care să rezolve problema terenului slăbit. În consecință, va mai dura cel puțin patru ani până când pe calea ferată București-Giurgiu, secția 102, se va putea circula fără restricții.
Ultimele trenuri de călători București-Giurgiu, în august 2005
Vechiul pod de la Grădiștea, construit pe vremea regelui Carol I, pe prima linie ferată din România de atunci, s-a prăbușit pe 13 august 2005, în mandatul de ministru al Transporturilor al ceferistului Gheorghe Dobre.
Licitația pentru lucrările de construcție a fost lansată în august 2019, când ministru era Răzvan Cuc, iar la finele anului 2020, în mandatul lui Lucian Bode la Ministerul Transporturilor și al lui Ludovic Orban la Palatul Victoria, s-a semnat contractul de proiectare și execuție, cu Porr Construct. Trebuie menționat faptul că Lucian Bode era ministru atunci, însă a lipsit de la ceremonia de semnare a contractului, fiind prezent însă premierul Ludovic Orban.
Share
Facebook
X
LinkedIn
Telegram
Tumblr
WhatsApp
VK
Mail