Proiectul Complexului Feroviar București a făcut doi km în șase luni, de la Ministerul Transporturilor la Guvern

de 9 octombrie 2026
Proiectul Complexului Feroviar București a făcut doi km în șase luni, de la Ministerul Transporturilor la Guvern

Guvernul a aprobat vineri indicatorii pentru Complexul Feroviar București.

Guvernul a discutat vineri indicatorii tehnico-economici pentru Complexul Feroviar București, fără de care nu pot demara lucrările de modernizare, proiectul fiind prezentat public prima dată în luna mai la Ministerul Transporturilor.

Potrivit proiectului analizat de Guvern investiția este eșalonată pe cinci ani, iar valoarea totală ajunge la 17,89 milioane lei, fără TVA.

De ce sunt necesare lucrările

Proiectul trece în revistă problemele actuale:

– carențe funcționale la infra/suprastructura căii: traverse necorespunzătoare, șine uzate și cu capete bătute, prismă de piatră spartă colmatată;

– restricții de viteză – măresc timpii de mers și reduc capacitatea de circulație;

– starea infrastructurii feroviare nu poate prelua traficul feroviar, ceea ce duce la timpi mari de așteptare pentru eliberarea liniilor de primire/expediere, în special în stația București Nord;

– în toate stațiile c.f. sunt linii colmatate, cu vegetație pe ele, linii ocupate de material rulant vechi, ceea ce conduce la limitarea capacitații de circulație, tranzit, prelucrare și garare a stațiilor;

– capacitatea insuficientă de circulație pentru traficul de marfă și de prelucrare a stațiilor c.f. (număr insuficient de linii de primire-expediere trenuri marfă), urmare a creșterii continue a numărului de trenuri de călători;

– capacitatea insuficientă de garare în stații; – Centura de Est (Pasărea – Mogoșoaia – Chitila/Chiajna) este un fir închis iar în st. Voluntari și Otopeni este deschisă o singura linie la trenurile de marfă;

– Centura de Vest (Chiajna – București Vest – Vârteju – Jilava) este neelectrificată și un fir este închis;

– inelul c.f. București nu este în totalitate cu linie dublă. – între Pantelimon și București Sud nu a fost reabilitată linia de contact după modernizarea magistralei București-Constanța; – racordările Voluntari – Ram. Voluntari și Voluntari – R2 Pantelimon sunt închise;

– pe linia Chitila – Chiajna este un fir închis;

– lipsa instalațiilor de centralizare electronica în toate stațiile c.f.;

– este închisă linia dinspre stația București Grivița spre stația București Băneasa; – nu sunt dotate cu încălzitoare de macaz toate schimbătoarele centralizate;

– fluxurile București Nord – Bucureștii Noi și București Nord – Grupa tehnică București Basarab se intersectează;

– fluxurile București – Mogoșoaia – Urziceni și Buciumeni – Mogoșoaia – Otopeni se intersectează;

– instalațiile de centralizare și semnalizare feroviare prezintă degradări fizice și uzuri din punct de tehnologic, hardware și software, necesitând lucrări de investiții/intervenții/reparații.

Nodul feroviar București este cel mai complex sistem feroviar din România, care asigură radial atât legătura dintre Gara de Nord și toate localitățile importante din proximitate, cât și circular, legătura dintre acestea. Practic, având ca nod modal Gara de Nord se pot realiza conexiuni rapide între București și zonele funcționale și rezidențiale ale acestuia, utilizând exclusiv infrastructura feroviară existentă.

Nod de conexiune între Coridoare europene

Nodul Feroviar București face legătura între ramura nordică a Coridorului Rin-Dunăre (Constanța – București – Brașov – Sighișoara – Simeria – Arad – Curtici – Lokoshaza), ramura sudică a Coridorului Rin-Dunăre (Arad – Craiova – București) și alte secțiuni ale rețelei centrale TEN-T (București – Giurgiu, București – Ploiești – Focșani – Pașcani – Ungheni/Vadu Siret) incluse în noul Coridor TEN-T – Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee.

Din punct de vedere al transportului de marfă este un punct important pentru rutele de transport marfă spre și dinspre Portul Constanța. De asemenea, este inclus pe rutele Coridorului European de Marfă RFC 9 pe teritoriul României; dar și pe rutele feroviare cu utilizare duală (civilă și militară).

Cum se face finanțarea

Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile alocate prin Programul Transport 2021-2027, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Alcătuirea Complexului Feroviar

Din punct de vedere administrativ, liniile c.f. din Complexul București sunt situate pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate București, iar teritorial liniile se desfășoară pe raza Municipiului București și județului Ilfov. Nodul Feroviar București include 3 zone:

  • Complexul Feroviar București Nord;
  • Inelul Feroviar București;
  • Conexiunile cu Inelul Feroviar București.

Ce lucrări se fac

Prin lucrările de modernizare se va asigura interconectarea rețelei feroviare a Complexului Feroviar București cu modurile de transport urban (metrou, tramvai etc.), rutier (construirea de spații pentru parcări de transfer) și aerian (Aeroportul Internațional Henri Coandă București) și atingerea obiectivelor dezvoltării mobilității regionale/urbane durabile și de dezvoltare treptată a rețelei transeuropene de transport din Regiunea București-Ilfov.

Principalele lucrări pentru modernizarea liniilor și instalațiilor feroviare:

  • lucrări de modernizare a liniilor de cale ferată;
  • dublări de linii;
  • redeschideri de linii;
  • reconfigurări dispozitiv de linii în stații;
  • modernizare instalații electrificare existente (linie de contact, protecție instalații din cale și vecinătate, energoalimentare);
  • electrificare linii neelectrificate;
  • reabilitare clădiri de exploatare inclusiv a instalațiilor aferente (electrice, sanitare, termice);
  • construcții civile în stații (peroane, copertine, pasarele pietonale;
  • modernizare instalații feroviare (semnalizare, telecomunicații);
  • lucrări de artă noi (poduri, podețe, tunel feroviar);
  • alte lucrări.

Beneficii

Beneficii directe ale modernizării liniilor/instalațiilor din Complexul Feroviar:

  • creșterea atractivității/competitivității transportului feroviar prin îmbunătățirea calității serviciilor pentru transportul de călători și marfă, concomitent cu îmbunătățirea siguranței în exploatare;
  • reducerea duratei de traversare a centurii feroviare a Bucureștiului de către trenurile de transport marfă, asigurând un timp de parcurs mult mai redus și fără opriri, precum și un volum de mărfuri crescut față de situația actuală.

Beneficii indirecte ale modernizării liniilor/instalațiilor din Complexul Feroviar:

  • dezvoltarea mobilității regionale;
  • promovarea mobilității urbane durabile;
  • accesibilitatea sporită prin intermediul transportului public cu alte moduri de transport, promovarea soluțiilor de transport cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau electrice.


Share