Realizări ale Guvernului: Într-o săptămână liber, se dă liber la țepele date companiilor de infrastructură  

Noua legislație a achizițiilor publice, in vigoare din 12 septembrie 2022 este o adevărată țeapă dată de Guvern statului român. O majoritate parlamentară iresponsabilă, dirijată din umbră de cercuri de interese, a decis că garanții la lucrări de sute de milioane de euro pot fi acordate de firmulițe înființate peste noapte cu capitaluri din care se poate cumpăra o mașină second hand mai răsărită și care firme sunt tranzacționate pe OLX. Avertismentul este făcut tocmai  de un analist financiar care cunoaște foarte bine situația.

În câteva zile angajaţii companiilor de infrastructură (gen CFR, CFR Călători, Compania de Autostrăzi dar nu numai acestea ci inclusiv orice companie care cere antreprenorilor și funrizorilor garanții pe lucrările efecuate și bunurile livrate) nu vor mai putea respinge garanțiile  emise de către IFN ( Instituţii financiar nebancare), odată cu intrarea în vigoare a legii 208/2022 (de modificare a legii 98/2016 (achizițiile publice), legii 99/2016 (achizițiile sectoriale), legii 100/2016 (concesiunile de lucrări) și legea 101/2016 – a remediilor și căilor de atac la procedurile de atribuire).

Legea care deschide larg poarta IFN spre țepe date in lucrările de autostrăzi. căi ferate, infrastructură de transport, energie, educație, infrastructură medicală etc intră in vigoare în 60 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial adică 12 iulie 2022.

„Marile proiecte ale Statului Român vor fi garantate de către entități (…) a căror licenţă se vinde – cumpără pe olx.ro sau oricare site de publicitate, ori prin “recomandarea unui prieten” de la cafenelele din nordul Capitalei. Este foarte trist, dar aşa au ajuns autorităţile Statului român conform noilor modificări aduse de către majoritatea parlamentară formată din PNL- PSD UDMR – odată cu modificările aduse (…) unde au strecurat o adevărată bombă. Cu siguranţă la presiunea anumitor personaje din zonele  de interes altfel nu se explica efectiv această prostie făcută fără a analiza nici măcar o secundă efectele de domino ce vor urma din 12 septembrie 2022, din punct de vedere economic”, explică un analist financiar, cunoscător al fenomenului.

Istoria garanțiilor date de IFN

Practic până în vară când garanțiile date de IFN au fost readuse cu forța in contracte de către parlamentari care pe față erau animați de „binele public” dar care în spate erau animați de trăgători de sfori și interese la terasele din Dorobanți, București.

IFN au fost inițial scoase de pe lista entităților acceptate  de la emiterea garanțiilor la lucrări. Analistul povestește: „În perioada Ianuarie 2022 – Iulie 2022 ANAP ( Agenţia Naţională de Achiziţii Publice ) transmite o notificare în spaţiul public prin care corectează şi transmite autorităţilor statului foarte clar ca IFN nu sunt reglementate conform Legii 98 a achizițiilor publice să acorde garanţii. Autorităţile statului, prin slaba pregătire a angajaţilor, au făcut o confuzie de neiertat prin asimilarea instituţiilor financiare nebancare (IFN) cu Instituţiile de credit (bănci), confuzie care a ţinut 4 ani, până când o investigaţie a presei a scos la iveală această caracatiţă incredibilă în această zonă a asigurărilor /garanţiilor foarte puţin cunoscută şi accesibilă publicului larg.

Sute de cereri de recuperare, cu zero lei luați

Peste 40.000 de oameni au contribuit şi promovat în mod real la crearea acestei industrii fără să realizeze o secundă impactul catastrofal pentru statul român prin promovarea acestor hârtii fără nici o acoperire financiară creând un adevărat haos; când autorităţile statului au încercat să  execute aceste hârtii depuse de constructori descopereau că nu există nici o şansă să recupereze vreun leu, totul fiind un adevărat fiasco de tip „du-te, vino” cu IFN-ul, iar într -un final Statul Român nu recupera nici un prejudiciu. Au fost la nivel naţional sute de astfel de cereri de executare din partea autorităţilor/beneficiarii acestor poliţe de garanţie, rezultatul fiind mereu acelaşi, IFN – Statul român, scor 1-0”, spune el.

„În luna iulie a acestui an acelaşi Guvern care în urmă cu două luni închidea  taraba IFN-urilor şi joacă acestora pe banii europeni, până când într-o zi, în plină vacanţă, acesta strecoară  IFN ( Instituţiile Financiar Nebancare ) în modificările aduse legii 98/2016 a achiziţiilor publice permiţându-le de această dată legal să garanteze proiecte fundamentale pentru dezvoltarea României; când toată lumea era plecată în vacanţă, a fost publicată în Monitorul Oficial cu aplicabilitate din 12 Septembrie 2022”, continuă analistul menționat.

Ghid de țepuit statul. Cât de ușor poate fi

Este poate una dintre cele mai facile rețete de imbogățire, totul oficial, la vedere, fără probleme. Care sunt pașii?

Etapa 1

• Căutaţi pe internet sau întrebaţi la orice terasă din zona Nord a Capitalei ’’ dacă cineva cunoaște pe cineva’’ care cumpără – vinde un IFN activ fără probleme prea mari la BNR pentru a putea fi rezolvate în viitor; efectiv nu contează ce obiect de activitate are notificat IFN -ul respectiv. La BNR, după achiziţie faci tu ca nou proprietar de licenţă IFN din Registru General sau Registru Special o simplă notificare prin care îi înştiinţezi ce vrei să faci în viitor, BNR-ul efectiv doar luând la cunoştinţă de dorinţa ta.
• După ce ajungeţi la un acord cu proprietarul IFN, faceţi actele de vânzare-cumpărare, le înregistraţi la Registrul Comerţului ca nou proprietar.
• Trimiteţi o Notificare de schimbare a acţionatului către BNR care ia la cunoştinţă de actuala situaţie şi atât.
• Emiteţi garanţii către Statul Român, CNAIR-CFR-CNI. Incasați de la asigurat contravaloarea garanțiilor oferite.

IFN de vânzare nu sunt greu de găsit. Club Feroviar a reușit să găsească pe internet la mica publicitate astfel de firmulițe. „Se vinde IFN autorizat la BNR cu încasări din emiterea de scrisori de garantii bancare de peste 10.000 lei/zi. Se pot acorda și credite către PF SI PJ. Capitalul social este de 1.000.000 lei, din care mare parte se află în cont. Prețul de vânzare este de 500.000 Euro”, scrie autorul afacerii „Vând IFN autorizat la BNR”.

Studiu de caz. Cum câștigă IFN și pierde statul, CFR sau Compania de Autostrăzi

Să luăm un caz pentru a înțelege mecanismul și gravitatea situației. IFN-ul X acordă o Garanţie de Bună Execuţie (GBE) constructorului Y;  Statul Român prin CFR SA este Beneficiarul, valoarea garanţiei reprezentând 10% din valoarea contractului, contract cu valoare totală de 100 milioane Euro, durata contract Garanție Bună Execuţie (GBE) 5 ani, durata contract Mentenanţa Lucrării (GM) 3 ani. IFN-ul emite decontul pentru a fi achitat de către constructor 2% din valoarea garanţiei GBE x 5 ani = 10% plus mentenanţă 0,8% – 1% din valoarea GM x 3 = 2,4 % – 3%. Constructorul de bună credinţă achită prima în valoare de peste 1.300.000 euro către IFN, durata totală a garanţiei 8 ani. După 6 luni, vine BNR-ul şi închide IFN-ul, o va face, a mai făcut-o, există precedent. Foarte important: IFN-ul, conform Regulamentului 20 al BNR, are voie să se expună riscului de 15 ori capitalul social. În 99,9% din cazuri acesta fiind de 200.000 euro, deci expunerea fiind în acest caz de numai 3.000.000 euro.

Întrebări

• Ce se întâmplă cu garanţia ? Răspuns : devine nulă Autoritatea contractantă va obliga Constructorul să schimbe emitentul garanţiei în 30 zile, altfel se va denunţa contractul.

• Ce va face constructorul ? Îşi va recupera banii plătiţi către IFN? Răspuns : Niciodată

Într-un final, statul pierde  timp pentru a încerca executarea poliţei emise de IFN, timp pentru implementarea şi execuţia proiectului, etc. Constructorul pierde : banii plătiţi pe poliţa şi timp, pentru a găsi o nouă soluţie viabilă acceptată şi bineînțeles achitarea unei noi prime pentru poliţa nr.2, Ținând cont însă că aceste IFN sunt nişte entităţi fără eligibilitate financiară şi pot fi închise de BNR în orice moment se poate ajunge la poliţa nr. 5-6 în primii 2-3 ani…şi contractul durează 8 ani…timp suficient pentru încă 4-5 alte poliţe emise de alte IFN. Acestea sunt singurele care vor câştiga încasând toţii banii la emiterea poliţei . Nimeni nu  răspunde și se ajunge la o mare gaură neagră în bugetul statului.

Rolul BNR

În România există două entităţi ce reglementează piaţa asigurărilor/garanţiilor, ASF-ul şi BNR-ul.

Spre deosebire de BNR, unde oricine efectiv poate deţine licența unui IFN, la ASF nu se face absolut nimic fără a obţine acordul acestora înainte, fie că este vorba de deschiderea unui nou punct de lucru, de aprobarea noului director de vânzări care trebuie să îndeplinească multe criterii pentru a fi validat. Pentru achiziţia unui broker de asigurare sunt necesare peste 30 de documente pentru a le prezenta pentru a fi supuse analizei. ASF-ul controlează tot ceea ce mişcă sub jurisdicția lor, este totul atât de bine controlat încât nu scapă nimic, mai ales după eşecul City Insurance.

Cât privește BNR instituția a închis peste 15 IFN  ce emiteau garanţii sub cupola acestora fără nici un fel de acoperire, dar aceasta după ce mass – media a scos la iveală falsurile declarate de către IFN. BNR are obligația de a verifica şi reglementa, de a ţine sub control total aceste enitități. „Unele dintre IFN  au raportat printre altele depunerea capitalului social de 77 milioane lei în contul din  bancă numerar, altele au majorat capitalul social cu documente de la o entitate ce nu există în sistemul bancar.  Documente false, raportări false, încălcări grave ale tuturor reglementărilor ce ţin de funcţionarea unui IFN,  ba chiar majorarea capitalului social cu bonduri istorice… BNR-ul s-a făcut că nu vede aceste lucruri, pentru o bună perioadă de timp, sau pur şi simplu a fost depăşit de complexitatea acestor falsuri făcute chiar sub nasul lor; până când într o zi, când au intrat în forţă şi au radiat toate aceste entităţi fără nici un fel de capacitate financiară, însă răul fusese deja făcut şi nimeni nu poate spune exact nivelul pagubelor suferite de autorităţile statului fie că vorbim de Consilii Judeţene, Primării, CNI, CFR, AFIR, DRDP-uri…şi orice altă entitate a statului ce organizează Licitaţii publice”, explică analistul economic.

Semnele Club Feroviar sunt că după ce in vară s-a dat drumul la garanții date de IFN, tranzacțiile raportate la BNR s-au inmulțit. Lumea se pregătește să câștige niște bănuți pe seama statului. „Cu toţii ne aşteptăm ca BNR -ul să nu mai închidă  ochii cum a făcut-o în trecut şi să supravegheze expunerea acestor entităţi foarte atent şi să verifice cu mare atenţie autenticitatea documentelor prezentate de IFN pentru majorarea capitalului social, altfel se poate considera complice prin acceptarea unor documente ce ridică cel mai mic semn de întrebare. BNR e obligată să „taie în carne vie” orice încercare de omisiune, transmitere de informaţii insuficiente din partea IFN privind expunerea raportată la capitalul social şi orice altă neregulă în funcţionalitatea IFN  conform reglementărilor BNR.

Ideal însă ar fi fost ca legea să fie însoțită de norma precise de aplicare a ei, nu să fie lăsată la latitudinea BNR activitățile de verificare a bonității IFN.

Avertisment: IFN nu au in spate ca asiguratorii Fonduri de Garantare

În final analistul menționat atenționează asupra faptului că IFN nu au in spate Fonduri de Garantare, după cum societățile de asigurări reasigură riscurile. „Frumos” va fi că în cazul în care IFN -ul intră în incapacitate de plată din varii motive ( insolvenţă, faliment, etc ), nu va exista nicio variantă reală de garantare pentru toate polițele emise de către IFN. Nimeni nu va răspunde pentru aceasta. Va fi o gaură mare în bugetul statului român. Asta a legiferat Guvernul României, o ţeapă pentru Statul Român. Autorii sunt  Comisia Parlamentară care a votat această bombă formată din membrii PSD-PNL-UDMR şi cei care au exercitat o presiune foarte mare pentru această mişcare kamikaze, pentru că da, a existat o astfel de presiune din partea unor grupuri de interese.