Reorganizarea Muzeului CFR (II). Centrele zonale propuse de experții CENAFER

Reorganizarea Muzeului CFR, astfel încât materialul rulant de epocă să poată fi valorificat din punct de vedere turistic, în paralel cu conservarea patromoniului național, ar presupune și înființarea unor centre zonale. Sau, așa cum le numesc experții din cadrul CENAFER, ”puncte de expunere”.

În urmă cu două zile, Club Feroviar v-a prezentat o situație revoltătoare: în timp ce reorganizarea Muzeului CFR trenează de mai bine de doi ani, locomotive de epocă sunt făcute ”cadou” primarilor unor orașe și chiar cătune uitate de lume. Promiteam atunci că vom reveni cu un articol în care să arătăm cum văd experții din cadrul CENAFER distribuția zonală a punctelor de expunere a materialului rulant – locomotive și vagoane de epocă.

Potrivit materialelor consultate de noi, experții menționați susțin că în afara sediului central al muzeului se mai pot organiza puncte de expunere și în țară. În acest sens, se propune organizarea unor puncte de expunere ale muzeului în depourile Petroșani, Drobeta Turnu Severin, Dej Triaj, în curtea CENAFER Iași, precum și în stația Câmpulung Est (Câmpulung Moldovenesc). În cele ce urmează le vom prezenta pe rând, din punctul de vedere al situației actuale, al demersurilor făcute și al provocărilor pe care le ridică acest demers.

Depoul Petroșani

În prezent, depoul Petroșani este în administrarea SNTFM CFR Marfă și al filialei acesteia CFR IRLU SA. Prima se pregătește de desființare și cedarea activelor către nou-înființata Carpatica Feroviar, iar cea de-a doua a intrat deja în faliment.

De ani buni nu se mai fac aici reparații și revizii planificate la locomotive, iar pentru exploatare, în incinta acestei unități de tracțiune se mai folosesc numai un loc de revizie cu canal și spațiul de remizare al locomotivelor ce aparțin CFR Marfă. Odată cu închiderea mai multor complexe miniere din regiune, dar și de preluarea traficului de cărbune de către firmele cu capital privat ce activează în această zonă, activitatea depoului Petroșani este foarte redusă, mai având 2-3 salariați.

În condițiile date, actualul administrator poate renunța cel puțin la o parte a depoului Petroșani. În incinta acestui depou, pe lângă două locomotive cu abur deja expuse, se mai află și un castel de apă din lemn, instalațiile de alimentare cu păcură în stare originală, placa turnantă și remiza circulară funcționale. Clădirile au fost construite în anul 1912, reprezintă un monument pentru istoria feroviară. Spațiul cuprinde o hală circulară cu 22 de linii ce pot adăposti peste 30 de locomotive-muzeu.

Autoritățile locale sprijină această inițiativă și doresc înființarea acestui punct muzeistic. Se pot organiza excursii cu trenuri remorcate cu locomotive cu abur pe toate liniile adiacente orașului Petroșani: Bumbești – Livezeni, Petroșani – Subcetate, Petroșani – Lupeni și Petrosani – Petrila. În plus, în imediata apropiere a depoului există o linie de cale ferată cu ecartament îngust Petrila – Lonea ce mai demult ajungea până lângă depou la fosta termocentrală Varnița (din 1890) ce există și azi. Acest loc permite o dezvoltare muzeală feroviară și în viitor întrucât se poate realiza aici un complex istoric feroviar ce ar cuprinde depoul – muzeu, termocentrala Varnița și o călătorie cu trenul cu abur pe linia muzeu – Petrila – Lonea.

Depoul Drobeta-Turnu Severin

Depoul Drobeta Turnu Severin are aceiași proprietari ca Depoul Petroșani. Și aici activitatea a fost restrânsă foarte mult.

Accesul vizitatorilor se poate face în acest depou – muzeu foarte facil, la capătul peronului linei 1 din gară. Depoul deține și o hală monument, unicat pentru tradiția mașinilor-unelte de odinioară. În această hală sunt adăpostite vechile strunguri, raboteze, morteze și mașini de rectificat ce erau acționate de forța aburului prin intermediul unor axe cu curele amplasate în plafonul halei.

Depoul Dej Triaj

Aparține tot ce CFR Marfă și CFR IRLU, și aici fiind restrânsă foarte mult activitatea curentă. Hala circulară și liniile adiacente acesteia nu se mai folosesc în activitatea de zi cu zi.

Până în prezent, în depoul Dej Triaj au fost expuse cele mai multe locomotive cu abur din Romania. Toate aceste locomotive, cele mai multe cu caracter de unicat, au fost întreținute, reparate, curățate, vopsite și supraveghate de personalul depoului, format în mare parte din pasionați ai istoriei feroviare. Deși fondurile nu au fost niciodată suficiente, totuși, în afara orelor de program și cu eforturi proprii, colectivul de pasionați a reușit restaurarea în condiții excelente a peste 10 locomotive cu abur, fiind punctul de expunere cel mai bine conservat al trecutului feroviar din România. Aici, locomotivele cu abur au fost refăcute și, pe timpul nopții, sunt iluminate ca în vremea când făceau serviciu în depou zilnic. Spațiul extrem de generos poate fi amenajat cu cheltuieli minime pentru expunerea materialului rulant.

În sprijinul acestui proiect există încă din luna octombrie 2018 publicată Legea 244/2018 care prevede că în acest loc trebuie să se înființeze ”Centrul Muzeal al Locomotivelor Dej”. Există și suprafața de teren stabilită pentru viitorul centru muzeal, care a fost stabilită de comun acord cu toate entitățile implicate: CENAFER, CFR Marfă, CNCF CFR SA, Primăria Comunei Cuzdrioara, Primăria Orașului Dej. Acest proces-verbal a obținut și acordul companiei de infrastructură CNCF CFR SA, însă este blocat în AGA a companiei.

Depoul este situat în imediata apropiere a orașului Dej și este situat pe magistrala Cluj Napoca – Dej – Beclean – Bistrița, ceea ce face ca accesul vizitatorilor să fie destul de ușor, atât pe calea ferată, cât și rutier.

Stația Câmpulung Est (Câmpulung Moldovenesc)

În prezent, Stația Câmpulung Est este în administrarea CNCF CFR SA. Până în anii 2000, în acest loc a funcționat depoul de locomotive Câmpulung Est. După o activitate de peste 100 de ani, depoul s-a desființat și în locul său a început construcția unei hale moderne ce se voia a fi destinată reparării utilajelor de cale. Lucrarea a fost începută și finalizată în proporție de 65%, rămânând de amplasat numai instalalțiile din hală, ușile halei și liniile din interiorul acesteia. Lucrarea a fost abandonată și de mai bine de 15 ani este în continuă degradare. Acest spațiu se poate prelua de către CENAFER, care să și finalizeze. După finalizare, acest loc de expunere ar putea fi spațiul ideal de expunere pentru materialul rulant, acesta fiind perfect protejat de orice intemperii, întreaga hală (de peste 450 m) fiind închisă. Hala este amplasată pe toată lungimea stației și oferă un spațiu extrem de generos pentru expunere. Accesul călătorilor ar fi foarte facil, deoarece pot coborî din tren și pe partea opusă stației să intre direct în muzeu.

Remiza Brăila

În prezent, Remiza Brăila este în administrarea CFR IRLU SA. Activitatea curentă de reparații la locomotivele de tip LDH a fost restrânsă substanțial și în ultimii ani hala circulară, precum și liniile din curtea remizei adiacente sau nu plăcii turnante nu se mai folosesc în activitatea de zi cu zi decât sporadic.

Ele sunt ocupate cu locomotive ale CFR Marfă retrase din circulație, unele în conservare. Remiza a fost amenajată inițial ca depou cu multă vreme în urmă, apoi, după 1998, ca spațiu pentru reparații mari la locomotivele de tip LDH. Curtea acestei remize are două linii de acces în Stația CFR Brăila, ambele funcționale, și este situată imediat la capatul peronului, accesul publicului fiind foarte ușor.

CENAFER – Iași

În prezent, centrul teritorial CENAFER – Iași este în administrarea Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară – CENAFER.

Acest sediu este situat pe o suprafață de teren foarte generoasă ce este amplasată în centrul orașului, în imediata vecinătate a Podului de Piatră și a râului Bahlui. Clădirea centrului este o construcție veche cu o arhitectură specifică ce are în jurul său un teren împădurit situat în imediata vecinătate a liniei de cale ferată Iași – Nicolina ce străbate întreg orașul. Pe terenul dintre clădirea centrului și linia CFR au fost amplasate trei linii de cale ferată ce mai demult se racordau la liniile de circulație. Pe aceste linii CENAFER intenționa să amenajeze un centru muzeal al locomotivelor, în baza prevederilor din Legea 244/2018. În acest sens, au fost aduse în curtea CENAFER Iași și două locomotive cu abur de ecartament îngust pentru viitorul muzeu.

Terenul cu tot cu clădire al centrului CENAFER Iași trebuia predat de către CNCF CFR SA, în conformitate cu HG 1663/2004 de înființare a CENAFER. Abia în 2008 compania de infrastructură a predat numai clădirea. CENAFER a deschis o acțiune în justiție pentru a se stabili dacă poate prelua terenul. Doar că surpriză! CNCF CFR SA nu numai că nu a predat terenul, ci s-a și și întabulat pe durata procesului în curs. În paralel, CENAFER a solicitat și a obținut de la Ministerul Transporturilor garanția că, în proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Roman – Pașcani – Ungheni va fi amplasat și un macaz de acces pe acest teren pentru muzeu.

Propuneri concrete pentru reorganizarea Muzeului CFR, care însă este blocată în hățișul birocratic.

Muzeul de locomotive de la Reșița

În final, vom adăuga noi un punct de expunere care există deja și nu a fost menționat în materialele CENAFER. Este vorba de Muzeul de locomotive de la Reșița, amenajat în aer liber de decenii și care poate fi vizitat gratuit.

Aici sunt expuse în aer liber 16 locomotive cu abur, dintre care 14 au fost produse la Reșița. Una dintre cele mai importante exponate este locomotiva RESICZA, care a fost construită în număr limitat (trei unități). Muzeul a fost fondat în anul 1972 de inginerul Mircea Popa, pe vremea aceea directorul Uzinei Constructoare de Maşini Reşiţa (UCMR). Inaugurarea muzeului a marcat aniversarea a 100 de ani de la începerea producției de locomotive din Reșița. În obiectivul turistic puteți vedea o varietate de exponate cu caracteristici și dimensiuni diferite, de la locomotive utilizate pe căile ferate forestiere și până la locomotive utilizate pe căile ferate industriale.