Reorganizarea Muzeului CFR începe cu scandal. Cine vrea să-l dea afară din sediu

Proiectul privind reorganizarea Muzeului CFR a iscat un imens scandal între două instituții din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Conducerea CENAFER nu vrea ca muzeul să funcționeze în continuare în sediul consacrat de decenii din Calea Griviței 193 B din București. Directorul muzeului, Mircea Dorobanțu, a criticat dur această poziție a CENAFER și a solicitat recuperarea materialului rulant de patrimoniu. Vagoane de epocă au ajuns ”dormitoare pentru boschetari” și ”depozite de lopeți”, spune el.

La sediul Ministerului Transporturilor a fost organizată miercuri o dezbatere publică pe tema unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului prin care se propune modificarea mai multor acte normative în domeniul transportului feroviar. Printre acestea se află și reorganizarea Muzeului CFR. Dezbaterea a fost caracterizată de contre între directorul muzeului, Mircea Dorobanțu, și directorul juridic al CENAFER, Aurel Asmarandei.

Contre între Aurel Asmarandei și Mircea Dorobanțu pe reorganizarea Muzeului CFR

”Sediul este impropriu pentru muzeu. Avem acolo săli de clasă, săli de curs, avem simulatorul. Nu e loc pentru tot ce înseamnă expoziție. Ar fi foarte bine ca sediul muzeului să nu mai fie în Calea Griviței 193 B”, a spus Aurel Asmarandei.

O declarație care i-a înfuriat pe mulți dintre cei prezenți la dezbatere. Mircea Dorobanțu i-a replicat că cele două săli se folosesc pentru cursuri doar o dată la două sau patru luni, iar simulatorul se poate muta fără nicio problemă. Mai ales în condițiile în care CENAFER mai are și alte două sedii în București. ”Sediul muzeului nu trebuie mutat. Sunt exponate valoroase care nu pot fi mutate”, a spus el.

Ceferiștii pensionari și sindicaliștii apără actualul sediu

În apărarea actualului sediu al muzeului a sărit și Radu Drăgan (nea Radu, cum îl cunosc toți ceferiștii), fost angajat al CENAFER, acum pensionar. El a amintit faptul că imobilul a fost preluat de CFR în 1953 și a fost amenajat special pentru muzeu și bibliotecă, aici fiind depozitate valori inestimabile despre istoria căilor ferate.

”Nu putem înființa o instituție de interes național fără un spațiu în care să funcționeze”, a punctat la rândul lui președintele Federației Mecanicilor de Locomotivă, Iulică Măntescu. ”Acest muzeu național trebuie să aibă spații, cu filialele respective”, a spus și președintele Federației Naționale Sindicale Drum de Fier, Florea Dobrescu.

Dragoș Anoaica vrea să împace și capra, și varza

Prezent la prezidiul dezbaterii, directorul Direcției de Transport Feroviar din minister, Dragoș Anoaica, a încercat să aplaneze, în final, disputa, spunând că deocamdată nu este nimic stabilit definitiv, iar în proiectul de act normativ se precizează doar că sediul social al muzeului este în Palatul CFR, Bulevardul Dinicu Golescu 38, dar el poate funcționa în altă parte.

”Va trebui cumva să reglementăm, să vedem dacă se poate împărți clădirea”, a spus el, referindu-se la imobilul din Calea Griviței 193 B.

Vagoane de epocă transformate în ”dormitoare pentru boschetari” și ”depozite de lopeți”

O altă problemă ridicată, pe bună dreptate, de Mircea Dorobanțu, a fost cea a materialului rulant de patrimoniu care la divizarea SNCFR din 1998 a ajuns la diferite societăți și companii desprinse din aceasta – CFR SA, CFR Călători sau CFR Marfă – și care ar trebui trecut în administrarea muzeului.

El a spus că în această situație sunt foarte multe locomotive cu abur, vagoane, vehicule istorice în general. ”Sunt prin fața gărilor, prin sensuri giratorii, dorm boschetarii prin ele. Sunt vagoane rămase de la Trenul regal care au ajuns depozite de lopeți”, a spus Mircea Dorobanțu. El a susținut înființarea unei comisii la nivelul Ministerului Transporturilor care să aibă drept de veto în ceea ce privește casarea vehiculelor feroviare. De asemenea, Dorobanțu a susținut necesitatea de a se utiliza terenuri ale statului pentru a organiza centre expoziționale, amintind în acest sens Gara Obor din București, depoul Dej, depoul Petroșani, CENAFER Iași.

Locomotive de patrimoniu, sechestrate de ANAF

Însă probleme referitoare la piesele de patrimoniu sunt peste tot în țară. Florin Dumitru Nan, directorul secției IRLU Dej, a semnalat faptul că șapte locomotive de epocă sunt sechestrate de ANAF în acest depou și a cerut retragerea lor urgentă de pe această listă.

La rândul lui, Dionisie Ardelean, fost director în cadrul CENAFER, a punctat faptul că nu doar materialul rulant, ci și infrastructura feroviară dezafectată cu valoare istorică ar trebui salvată, amintind în acest sens fostul depou de locomotive Petroșani, fosta secție de întreținere locomotive, fosta stație Petroșani Triaj. ”Trebuie salvate, sunt clădiri de patrimoniu. Ar trebui înființată o comisie care să facă inventarierea tuturor obiectivelor de patrimoniu aflate la societățile desprinse din SNCFR. Muzeul CFR ar trebui să aibă drept de preempțiune pentru preluarea acestora”, a spus el.

Ideea înființării la Petroșani a unui punct de lucru al Muzeului CFR a fost susținută și de Mihai Danciu, președintele Asociației pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului, care a precizat că vrea să intre în astfel de parteneriate.

În finalul dezbaterii, Dragoș Anoaica a recunoscut că sunt foarte multe locomotive de epocă sechestrate de ANAF, dar a ținut să scoată în evidență partea plină a paharului, și anume că a fost evaluat de către KPMG tot patrimoniul CFR Marfă. În acest fel, se cunosc valorile de invetar, la care muzeul ar putea cumpăra materialul rulant cu valoare istorică. ”De exemplu, Muzeul Holocaustului a cumpărat un vagon de la CFR Marfă. Astfel s-a creat precedentul”, a spus el.

În ceea ce privește centrele muzeale locale, Dragoș Anoaica a spus că înființarea acestora se va putea reglementa prin alte acte normative, ulterior adoptării proiectului aflat acum în dezbatere.