România aplică pe dos recomandările UE pentru reducerea dependenței față de Rusia

Agenţia Internaţională a Energiei şi Comisia Europeană au prezentat o serie de recomandări de economisire a energiei, pentru reducerea dependenței față de Rusia. România le aplică fix pe dos.

Măsurile ar reduce cu 450 de euro pe an cheltuielile fiecărei gospodării, se arată în raportul instituțiilor europene. Planul în nouă puncte, intitulat ”Am rolul meu” (”Playing my Part”), îi îndeamnă pe cetățeni să folosească mai puțin propriile vehicule, în favoarea transportului în comun și să călătorească cu trenul.

Dar iată cele nouă puncte ale planului:

1. Opriți căldura și folosiți mai puțin aerul condiționat
2. Reglați setările boilerului
3. Lucrați de acasă trei zile pe săptămână
4. Folosiți mașina mai economic. Opriți aerul condiționat al mașinii, pentru a consuma mai puțin combustibil
5. Reduceți viteza pe autostrăzi
6. Lăsați mașina acasă duminica în marile orașe
7. Mergeți pe jos sau cu bicicleta în loc să conduceți mașina
8. Utilizați transportul public
9. Renunțați la avion, călătoriți cu trenul.

„Acest ghid cu pași ușor de urmat și cu puțin sau deloc disconfort pentru noi poate reduce fluxul de bani către Armata Rusiei și ne poate ajuta să ne îndreptăm către o planetă mai curată și mai durabilă”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE. Agenția estimează că, dacă fiecare cetățean ar urma recomandările, s-ar putea economisi 220 milioane de barili de petrol în fiecare an. De asemenea, s-ar economisi 17 miliarde de metri cubi de gaz, suficienți pentru a încălzi aproape 20 de milioane de case.

Pentru a descuraja utilizarea mașinilor personale, Austria a redus toate tarifele pentru transportul public la trei euro pe zi și a inițiat un program de ajutor pentru gospodăriile cu venituri mici, pentru a înlocui aparatele electrocasnice vechi și ineficiente.

Trei puncte ”bifate”, dar nu grație autorităților, ci de nevoie

În România, deciziile luate de autorități în ultima perioadă fac ca respectarea recomandărilor prezentate mai sus să devină practic imposibilă. Ba chiar unele decizii ale politicienilor vin în flagrantă contradicție cu acest plan.

În ceea ce privește primul punct, atingerea obiectivului pare a fi realizată, cel puțin în unele cartiere din București unde cetățenii au tremurat de frig în această iarnă, din cauza avariilor repetate la sistemul de termoficare.

Cât despre punctul 2, respectarea recomandării ține de fiecare român. Cu siguranță, au fost destui compatrioți care au umblat la termostat, în condițiile creșterii accentuate a tarifelor la gaz și electricitate.

Punctul 3 pare a fi și el ”bifat” în multe sectoare economice, chiar dacă după trecerea valului 5 al pandemiei unii angajați au revenit fizic la locul de muncă.

UE recomandă scăderea vitezei pe autostrăzi. Noi o creștem pe drumurile expres

Începând cu punctul 4 al recomandărilor europene, se termină lista celor care au fost cât de cât respectate.

Ei bine, la punctul 4 se recomandă oprirea sistemului de climatizare al autovehiculului personal. Greu de crezut că se va întâmpla acest lucru, mai ales dacă va fi o vară caniculară.

Următorul punct nu doar că nu este respectat, ci politicienii au acționat tocmai pe dos. În vreme ce UE recomandă reducerea vitezei pe autostrăzi, Parlamentul României a aprobat recent un proiect legislativ inițiat de USR, în frunte cu fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă, prin care viteza maximă admisă pe drumurile expres crește de la 100 la 120 km/oră.

Greu de lăsat mașina acasă duminica. Timpi mari de așteptare la metrou

Punctele 6, 7 și 8 ale recomandărilor făcute de UE se referă la modul de deplasare în marile orașe. Greu de crezut că bucureștenii, de exemplu, vor alege transportul în comun, în condițiile în care intervalul de succedare a trenurilor de metrou depășește uneori și 10 minute în weekend.

Nici transportul de suprafață nu este prea atractiv din acest punct de vedere la sfârșit de săptămână, așa că oamenii vor apela în continuare la mașinile personale.

Guvernul încurajează transportul rutier, nu pe cel feroviar

În fine, punctul 9 al recomandărilor vizează utilizarea transportului feroviar în dauna celui aerian.

Numai că autoritățile de la București au decis recent să compenseze creșterea prețurilor la carburanți doar pentru transportul rutier, nu și pentru cel pe calea ferată. Patronatele și sindicatele din industria feroviară au protestat față de acest lucru, așa cum a arătat Club Feroviar, însă fără efect deocamdată.

Singurul efect palpabil va fi majorarea cu 20% a tarifelor pentru transportul feroviar, un proiect de act normativ în acest sens fiind inițiat de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. În atari condiții, reducerea dependenței față de Rusia rămâne la nivel de bla-bla în România.