Șefii care au deraiat o jumătate de miliard de euro primiți gratis de România

O jumătate de miliard de euro primiți gratis de România riscă să se piardă. Aproximativ o jumătate de miliard de euro este gaura înregistrată de România în urma eșurării licitației de achiziție a trenurilor cu hidrogen, rateu de care se face vinovat Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, sub care trenurile au fost introduse în PNRR, dar și actuala conducere a ARF care, pe de o parte simulează interesul față de trenuri, iar pe de altă parte se complace în aventura nesfârșită a unei licitații imposibile.

România riscă să piardă aproximativ o jumătate de miliard de euro, respectiv 2,46 miliarde de lei, fără TVA, ca urmare a ratării pentru a treia oară a licitației de achiziție a 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de hidrogen. Nu este exclus ca banii să fi fost deja pierduți, în condițiile în care oficialii Ministerului Transporturilor și ai Autorității pentru Reformă Feroviară păstrează tăcerea totală asupra cerințelor pe care România trebuia să le îndeplinească pentru a avea acces la bani.

Singurele repere palpabile sunt aranjamentele operaționale dintre România și Comisia Europeană, document care este public pe site-ul Comisiei Europene. Potrivit acestor aranjamente, în al doilea trimestru al anului trecut România trebuia să aibă deja semnate contractele după licitațiile competitive. În mai puțin de doi ani, adică în al doilea trimestru al anului 2026, România ar trebui să aibă în operare trenurile achiziționate, adică atât aceste trenuri cu hidrogen, cât și celelalte trenuri electrice cumpărate. Reamintim că până la acest moment s-a reușit achiziționarea a 37 de trenuri, contractul fiind semnat în urmă cu doi ani.

Olteanul, Drulă și girafa

Revenind la proiectul trenurilor cu hidrogen, acesta pare a fi pășit cu stângul încă de la început sub auspiciile unui optimism nefundamentat și ale unei abordări imature și iresponsabile din partea fostului ministru al Transporturilor, useristul Cătălin Drulă. În viziunea lui, România este un fel de țară a experimentelor ce trebuie să fie neapărat prima care cumpără materialul rulant de tehnologie nouă, chiar dacă acesta nu există.

„M-aș bucura să fim early adopters (adică pionieri– n.red.) în acest domeniu. Ne-am permite și să luăm banii europeni și să dezvoltăm o adevărată industrie. Dincolo de orice, este vorba de puterea exemplului, pe principiul Când văzu olteanul girafa, ne trebuie un pic de curaj și de îndrăzneală”, spunea ministrul Transporturilor în 2021. Ei bine, trei ani după, nici trenurile lui Drulă, nici girafa nu și-au făcut apariția în România.

Achiziția a fost criticată și de Emil Boc, fost premier, actual primar al Clujului, care numea trenurile farfurii zburătoare. „Uniunea Europeană nu ne-a stabilit prioritățile. Noi facem prioritățile în țara noastră. Iar nu sunt impuse de Bruxelles, ci sunt impuse de mintea unor miniștri ca domnul Drulă. De aceea au scos centura metropolitană și au pus în loc ”, a transmis Emil Boc.

Prea puțin sensibil la criticile publice, Cătălin Drulă a decis să fie inovator pe banii altora, respectiv pe banii publici și să introducă trenurile în PNRR.

Club Feroviar l-a contactat pe ex-ministrul Transporturilor Cătălin Drulă pentru a afla de la acesta gândurile sale după a treia anulare a licitației trenurilor pe hidrogen și a afla care sunt posibilele explicații. Preocupat de campania electorală, probabil, Drulă nu a răspuns mesajului nostru.

Acum venind în prezent, în fața provocării, actuala conducere a ARF avea de ales. Să își asume public eșecul și să renunțe la achiziție, încercând prin negocieri să schimbe destinația banilor, sau să simuleze interesul față de acest tip de rame ce au la bază o tehnologie încă nouă. O altă variantă ar fi fost lăsarea gărzii jos, astfel încât trenurile să fie achiziționate cu riscul atingerii unor rate de disponibilitate mai mici decât materialul rulant clasic.

De prea multă ameliorare a documentației n-a rămas nicio ofertă

Recent, ARF a anulat pentru a treia oară licitația după ce nu a primit nicio ofertă de la niciun producător de trenuri. Este însă relevant faptul că la a doua licitație a existat totuși o ofertă, cea a producătorului francez Alstom. Într-o situație normală, după al doilea eșec al licitației, dacă ARF ar fi dorit cu adevărat să aibă un câștigător, ar fi ușurat cerințele din licitație astfel încât să primească cel puțin o ofertă care să fie și corepunzătoare. Sau putea să renunțe la achiziția trenurilor dacă știa că târgul n-are decât să fie unul prost.

Faptul că nu a primit-o la a treia licitație indică mai degrabă că cerințele au fost, dimpotrivă, nici măcar menținute, ci înăsprite.

Surse sub protecția anonimatului afirmă că ARF a pus condițiile de plată inacceptabile, a menținut, cel puțin, gradul înalt de disponibilitate, deși îi era clar de primele dăți că ceea ce vrea nu se poate îndeplini, a modificat cerințe privind combustibilul, a strâns șurubul termenelor de livrare parcă pentru a se asigura că nu îi va veni nicio firmă la licitație. În final a reușit să nu aibă nicio ofertă. Telefonic, șeful ARF nu a fost disponibil.

Roșeanu: Trenurile cu hidrogen stau la gard în Occident

Și, pe de altă parte, cum poți organiza o procedură de achiziție de succes când nici măcar tu, autoritate a statului care organizezi procedura respectivă, nu crezi în ceea ce cumperi?

„Dacă în toate celelalte licitaţii fiabilitatea pe care noi o cerem este de peste 98%, deci avem punctaj între 98% şi 99,99%, aici a trebuit să scădem cerinţa de fiabilitate la 90% şi încă primim semnale că s-ar putea ca nici la 90% să nu poată trenurile să fie garantate, pentru că, în realitate, trenuri pe hidrogen, în Occident, au ajuns să stea la gard, deoarece celulele de producţie a energiei electrice nu funcţionau aşa de bine în timpul rece, cum s-a crezut în fazele de prototip”, spunea în februarie 2024 Roșeanu.

El susținea la acel moment că „am lăsat suficient de jos coada cât să ajungem aproape de ceea ce poate de fapt industria să facă, pentru că, cu ceea ce s-a lăudat industria în 2021, n-are nicio legătură cu realitatea”.