Site logo
Șeful Achizițiilor Publice, schimbat după ce s-a opus excluderii chinezilor din licitații
21 februarie 2021

Eugen Ştefan-Dorel Cojoacă a fost schimbat din funcția de președinte al Agenției Naționale de Achiziții Publice (ANAP) după ce acesta s-ar fi impotrivit unui memorandum și unei modificări a legislației achizițiilor publice, în sensul excluderii companiilor chinezești din licitații. Zilele trecute Comisia Europeană a sfătuit România să contacteze Curtea Europeană de Justiție pentru a vedea dacă o astfel de decizie e legală și a avertizat că excluderea din licitațiile curente poate ridica probleme de legalitate.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

Cojoacă ar fi fost dat jos pentru că s-ar fi impotrivit dorinței lui Florin Cîțu de a exclude companiile chineze din licitații

După demiterea lui Cojoacă din funcția de șef al ANAP, premierul Cîțu un oponent al companiilor chineze, l-a numit în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, pe Liviu Bostan.
Anterior, Bostan a deţinut funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Institutului Naţional de Administraţie.

Decizia de eliberare din funcție a lui Eugen Cojoacă a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. G4Media a scris că premierul ia în calcul schimbarea acestuia din fruntea Agenției Naționale a Achizițiilor Publice și înlocuirea cu Liviu Bostan, după ce Cojoacă s-a opus excluderii companiilor chineze de la licitațiile pentru infrastructură.

Înlocuirea lui Cojoacă ar veni pe fondul tergiversării de către acesta a unui proiect de ordonanță de urgență care să permită excluderea companiilor chineze de la licitațiile pentru infrastructură, în conformitate cu direcțiile Comisiei Europene.

În luna ianuarie premierul Cîțu declara că e filozofia României să se indepărteze de China, aceasta după ce guvernul PSD curta intens, acum doi ani, investitorii din această țară. România va păstra „distanța” față de China, iar această politică nu are nicio legătură cu mesajele Casei Albe, ci este „filosofia noastră în acest moment”, spunea la Europa FM el.

Opoziția Comisiei Europene

Publicația menționată notează că excluderea chinezilor ar face parte din liniile directoare ale Uniunii Europene. DE fapt este vorba doar de opinii, de permisiune acordate de Uniunea Europeană țărilor membre care vor să excludă companiile din statele terțe fără acorduri cu Uniunea, și nu de vreo obligativitate. În plus excluderea in cursul licitațiilor este problematică.

Comisia Europeană și-a exprimat acordul privind o posibilă excludere a companiilor chinezești de la licitațiile de infrastructură – măsură propusă de către Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, însă a avertizat că excluderea acestora din licitațiile curente este discutabilă, după cum a scris in exclusivitate Club Feroviar aici.

România a primit marți răspunsul DG GROW – Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat la o solicitare a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice din 9 februarie privitoare la posibila excludere a companiilor chinezești din licitații. Desigur, ANAP nu a menționat expres numele Chinei vorbind doar de „state terțe”. Marea durere a oficialilor români este însă reprezentată de companiile chinezești și în măsură mai mică de cele din Turcia.

Practic, DG GROW i s-a cerut să se pronunțe pe o propunere de modificare a legii 98 din 2016 ce transpune în legislația românească Directiva 24 din 2014.

În răspunsul trimis DG GROW spune că propunerile sunt „în limitele legislației privind achizițiile publice”. Totuși, aceasta nu exclude evaluări juridice mai largi, dincolo de directivele din domeniu.

În plus, DG GROW recomandă ca propunerea legislativă să fie modificată în sensul acceptării companiilor venite din țări terțe care au semnate cu CE acorduri de acceptare reciprocă în achizițiile publice.

Comisia Europeană atrage atenția că respingerea companiilor din state terțet din actualele proceduri ar putea ridica probleme legale. „Aceștia ar putea ataca decizia de excludere”, sfătuiește Comisia, menționând părții române faptul că singura entitate europeană aptă să își exprime absolut punctul de vedere este CJUE – Curtea Europeană de Justiție.

We use cookies to improve your experience on our website. By browsing this website, you agree to our use of cookies.

Share