Taxă de solidaritate. UDMR și PSD vor un nou bir pe CFR SA, CFR Călători și CFR Marfă

UDMR a propus luni seara în ședința coaliției de guvernare o taxă de solidaritate care să fie aplicată companiilor cu o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro, idee care a fost îmbrățișată de PSD. Nici liberalii nu au zis un nu categoric, ci doar au precizat că nu și-ar dori ca acest bir să devină permanent. Dacă va fi aplicată, măsura va lovi nu numai în multinaționale, ci și în companii de stat care se confruntă deja cu probleme serioase, printre care se află și CFR SA, CFR Călători, CFR Marfă sau Metrorex.

În condițiile în care autoritățile statului, de orice culoare politică ar fi ele, nu sunt în stare să crească ponderea veniturilor în PIB, prin majorarea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, în special a TVA, acum s-au gândit să ia cea mai la îndemână măsură, ce poate fi rezumată prin „luăm mai mult tot de la cei care plătesc”.

Astfel, în ședința de luni seara a coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR a fost discutată introducerea unei așa-numite ”taxe de solidaritate” pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 milioane de euro. Propunerea a venit din partea UDMR şi a fost agreată de PSD, în vreme ce liberalii au spus că nu doresc ca măsura să fie una permanentă, afirmă surse politice citate de News.ro și preluate de toată presa centrală. Concret, una dintre temele de discuţie din şedinţa de luni a coaliţiei, care a durat peste trei ore, este introducerea unei taxe de 1% din cifra de afaceri pentru firmele care au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro.

UDMR a mai cerut taxă de solidaritate și înainte de formarea Guvernului. Ciolacu a fost de acord

Nu este pentru prima oară când liderii UDMR avansează o astfel de idee. Ea a fost enunțată și pe 20 noiembrie de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care a precizat atunci că acest subiect nu se regăseşte în programul de guvernare, dar va fi discutat după instalarea Guvernului: „La un moment dat s-a vorbit de o taxă de solidaritate. Noi am spus că taxă de solidaritate e ok, dar trebuie să vedem ce fel de solidaritate şi cine e solidar, fiindcă eu nu pot accepta ca persoanele care au un venit mic să fie solidare când companiile mari nu sunt solidare şi am spus că, din punctul meu de vedere, ar însemna o taxă de solidaritate la acele companii care au o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro pe an, ceea ce ar fi corect, pentru o perioadă scurtă sau mai lungă de timp. Este o posibilitate de a aduna nişte bani la bugetul de stat. După calculele noastre, undeva între 1,4-1,6 miliarde de euro pe an, şi de acolo se pot finanţa multe lucruri”.

Tot atunci, și preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut ideea: „Nu sunt de vină românii că tu ai o guvernare ineficientă, că tu nu eşti în stare să opreşti hoţia din vamă sau neplata TVA-ului. Românii îşi plătesc impozitele. Nu înţeleg de ce e această reticenţă, am văzut că a abordat-o şi domnul Kelemen Hunor, pentru companiile care au cifră de afaceri peste 100 de milioane, indiferent care este capitalul, românesc, multinaţional, să vină o taxă de 1%, găsită destinaţie clară pentru sănătate şi învăţământ”.

Noua taxă de solidaritate va ”mulge” 7,75 milioane de euro de la CFR SA

În goana după bani, liderii coaliției de guvernare nu s-au gândit însă (sau poate că s-au gândit, dar nu au pus preț pe asta) că noua taxă de solidaritate va afecta nu numai veniturile mult-hulitelor multinaționale, ci și ale unor companii de stat.

Care companii, la fel ca multinaționalele, își plătesc dările la bugetul statului, nu fac evaziune și nu angajează oameni la negru. Printre acestea se află și Compania Națională de Căi Ferate CFR SA. Potrivit bugetului de venituri și cheltuieli al companiei adoptat de Guvern, aceasta are pentru anul în curs un nivel estimat al veniturilor totale de 3.833.156 mii lei, adică echivalentul a aproximativ 775 milioane de euro, deci peste pragul menționat de Kelemen Hunor și Marcel Ciolacu.

Făcând un calcul simplu, statul va ”mulge” de la CFR SA prin impunerea acestei taxe 7,5 milioane de euro.

Alți 4,42 milioane de euro vor pleca de la CFR Călători

Și Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători va intra sub incidența noii taxe, dacă ea va fi legiferată.

Potrivit bugetului de venituri și cheltuieli pe acest an, societatea prognozează venituri de 2.191.209,77 mii lei. Adică echivalentul a aproximativ 442,45 milioane de euro, deci peste pragul menționat de cei doi lideri politici. Pe cale de consecință, ar trebui să plătească o taxă de solidaritate de 4,42 milioane de euro.

CFR Marfă este și ea bună de plată, cu două milioane de euro

Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA are pentru anul acest un nivel estimat al veniturilor de 1.004.048 mii lei, potrivit bugetului său, echivalentul a aproape 203 milioane de euro.

Dacă se va aplica noua taxă, societatea va trebui să vireze o sumă de peste două milioane de euro. Aceasta în ciuda faptului că în ultima perioadă operatorul de transport feroviar se confruntă cu grave probleme financiare, generate mai ales de obligativitatea returnării ajutorului de stat acordat la privatizarea eșuată din 2013.

Se vor lua 8,3 milioane de euro și de la Metrorex

Bugetul de venituri și cheltuieli pe acest an al Metrorex nu a fost încă aprobat, deși 2021 se încheie în trei săptămâni.

Totuși, în luna septembrie Ministerul Transporturilor a publicat proiectul de BVC, în care sunt prevăzute venituri de 4.075.392,45 mii lei, așa cum a arătat Club Feroviar la vremea respectivă. Suma reprezintă echivalentul a aproape 833 milioane de euro, mult peste pragul de 100 milioane de euro avansat de Kelemen Hunor și Marcel Ciolacu. Făcând un calcul simplu, rezultă că Metrorex, societate care și ea se confruntă cu dificultăți financiare, va trebui să plătească la buget 8,3 milioane de euro.

O va lua și taxa de solidaritate pe urmele taxei pe viciu sau ale taxei pe stâlp?

Trăgând linie, doar aceste patru societăți și companii din domeniul feroviar ar trebui să vireze la bugetul statului, sub formă de taxă de solidaritate, aproape 22,5 milioane de euro.

Rămâne de văzut dacă banii vor fi direcționați către sănătate și învățământ, cum au zis politicienii, sau dacă ei vor ajunge în ”oala mare” a bugetului de stat. Așa s-a întâmplat cu taxa pe viciu introdusă în 2006 la țigări și băuturi alcoolice, care trebuia direcționată către sănătate.

Nici banii obținuți din taxa pe construcții speciale, cunoscută ca ”taxa pe sâlp”, introdusă de la 1 ianuarie 2014 de fostul premier Victor Ponta nu se știe unde s-au dus. Pe de altă parte, chiar promotorul ei recunoștea, la un an de aplicare, că nu a adus veniturile scontate.