Slide


PARTENERI:

Trenul București-Brașov, concurat cu bani din gaura la bugetul de stat care este Tarom

By

Deși la nivel european există tendințe clare de înlocuire a transporturilor aeriene poluante cu cele feroviare, oficiali locali din Brașov și reprezentanți ai Ministerului Transporturilor au pus la cale curse Tarom între București și Brașov.

În plină criză climatică, directorul TAROM anunță că din 2023 vor începe zborurile pe ruta București-Brașov, o distanță de 166 de km ce poate fi parcursă în aproximativ 2-3 ore cu trenul.

Socoteala aparține ecologiștilor de la Greenpeace Romania care miercuri au criticat dur  măsurile dispuse de Ministerul Transporturilor, acționarul principal Tarom, într-o postare pe pagina de socializare.

În comparație cu trenurile, impactul asupra climei generat de zborurile pe distanțe scurte este complet disproporționat. Trenurile electrificate pe distanțe scurte în România sunt în medie de 15 ori mai eficiente din punctul de vedere al amprentei de carbon decât avioanele, care consumă enorm de multă energie și ard chiar și 4 litri de kerosen pe secundă, afirmă Greenpeace.

„Trebuie să schimbăm modul în care ne mișcăm. Trebuie să încurajăm și să permitem călătoriile care acordă prioritate rezilienței și viitorului umanității. În timp ce Guvernul României sprijină industria aviației prin salvări și subvenții plătite din banii contribuabililor, industria feroviară a avut de suferit. Investițiile în trenuri sunt esențiale pentru combaterea urgenței climatice. Acestea conectează orașele într-un mod durabil. România trebuie să înceteze să alimenteze criza climatică prin sprijinirea industriei aviatice și să pună în aplicare un plan serios de modernizare a căilor ferate. O interzicere a zborurilor pe distanțe scurte, unde există deja alternative mai curate, cum ar fi trenurile sub șase ore, ar fi un început bun. Aviația este una dintre cele mai dăunătoare industrii pentru climă. În ultimele decenii, aviația a fost sursa cu cea mai rapidă creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Europa, emisiile generate de această industrie crescând cu 29% între 2009 și 2019”, spun ecologiștii.

O gaură la buget, mândrie națională și locală

Intervențiile lor publice au loc după ce zilele trecute Mihăiță Ursu, director general al companiei aeriene TAROM, a anunțat introducerea de la finalul anului 2023 a curselor regulate București – Brașov.

Prima aeronavă comercială care va ateriza pe pista noului aeroport din Brașov va fi una românească, aparținând TAROM”, a declarat Mihăiță Ursu, citat de presa națională, în urma discuțiilor avute luni, 14 noiembrie, cu Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov și cu Alexandru Anghel, directorul general al Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav.

Tarom, pierderi comparabile cu ale CFR Marfă

Dacă măsura dă bine la imagine, la nivelul veniturilor companiei va avea un impact negativ. Pentru a fi rentabilă, o cursă aeriană trebuie să fie cel puțin pe jumătate încărcată și asta pe rute interne. La zborurile transatlantice gradul de încărcare trebuie să fie de cel puțin 90%. Pe distanța de aproximativ 200 de kilometri dintre București și Brașov un avion nu reușește nici măcar să ajungă la plafonul de zbor de 5000 – 10000 de metri, în funcție de propulsie. Or, avioanele consumă cel mai mult carburant exact pe secvențele de ascensiune și coborâre.

Tarom a înregistrat în 2021 pierderi de 327 de milioane de lei față de cei 439 de lei în urmă cu doi ani, precum și datorii de 1,2 miliarde lei, în creștere față de 2020 (1,06 miliarde lei), potrivit datelor financiare transmise la Ministerul Finanțelor. Compania merge pe pierderi de ani buni, întrucât Tarom nu a mai avut profit din 2007.

La nivel european există tendințe clare de înlocuire a avioanelor cu trenurile pe rute sub 1000 de km ce pot fi parcurse în până la 5 ore. Un studiu ale cărui rezultate au fost date publicității acum un an a arătat că o treime dintre cele mai aglomerate zboruri pe distanțe scurte din Europa au alternative de tren sub șase ore, în timp ce multe călătorii ar putea fi ușurate cu trenul, potrivit cercetării OBC Transeuropa (OBCT) comandate de Greenpeace EU. Concluziile susțin cererea Greenpeace ca UE să interzică zborurile pe distanțe scurte în cazul în care există o alternativă de tren sub șase ore și să adopte măsuri pentru a face alternativele trenurilor de zi și de noapte din Europa mai accesibile tuturor.

Absurditatea măsurii este menționată și de presa locală. „Din București până la Brașov, cu trenul, se fac aproximativ 2 ore și 30 de minute, și trenurile sunt dese, aproximativ 20 pe zi. Până la Gara de Nord din București, să zicem că mai faci cam o oră cu metroul, indiferent din ce colț al capitalei ai veni. În plus, dacă întâmpini dificultăți în trafic și nu ajungi la trenul pe care l-ai vizat inițial, poți să îl iei pe următorul. Cursele aeriene București – Brașov chiar nu își au sensul, mai ales în condițiile în care, la nivel mondial se încearcă o reducere a poluării și înlocuirea tuturor curselor aeriene cu trenuri pe distanțe scurte”, scriu jurnaliștii brașoveni de la observatorulbv.ro.

Folosim cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența pe site-ul nostru. Navigând pe acest site web, sunteți de acord cu utilizarea noastră de cookie-uri.

Share