Un lider sindical îi apără pe ceferiștii învinuiți de fals intelectual și înșelăciune

Un lider sindical sare în apărarea a 36 de ceferiști învinuiți de fals intelectual și înșelăciune, în Dosarul Mită la cușetă și vagon de dormit. Petronel Istrătescu, președintele Sindicatului Liber și Independent Pacific, s-a simțit cu musca pe căciulă în urma unei serii de articole publicate de Club Feroviar despre o amplă acțiune a procurorilor.

Publicația noastră a dezvăluit, pe baza actelor emise de anchetatori, cum unii însoțitori de vagoane de dormit și cușetă blocau la vânzare, din tableta conectată la sistemul informatic de emitere a biletelor, mai multe locuri (paturi) din vagonul respectiv. Apoi, pentru a putea emite bilete în tren, se foloseau autorizații CFR gratuite și coduri numerice personale ale unor elevi (care au gratuitate la transportul pe calea ferată). În consecință, trebuia încasat oficial doar suplimentul de pat, de 100 de lei, iar neoficial o ”atenție” către conductor. În majoritatea cazurilor, posesorul de autorizație sau elevul cu CNP-ul respectiv nu se urcau niciodată în tren la vagonul de dormit în cauză, ci erau folosite doar cifrele respective pentru a valida biletul.

Ei bine, în loc să-i apere pe însoțitorii de vagoane de dormit și cușetă care își fac meseria în mod onest (majoritatea acestora), Petronel Istrătescu le ia apărarea celor 36 care au intrat în colimatorul oamenilor legii. Și solicită Club Feroviar să înlăture de pe site ultimul articol publicat de noi, să publice replica trimisă de el și să ne cerem scuze. Nu vom face niciuna dintre acestea. În cele ce urmează, vom spicui din kilometrica replică (9 pagini) trimisă de Istrătescu și îi vom demonta ”argumentele”.

În primul rând, corect în limba română este ”replică”, în baza ”dreptului la replică”, și nu ”drept la replică”. A explicat acest lucru regretatul George Pruteanu într-o emisiune televizată. Apoi, Petronel Istrătescu invocă Legea 504/2002, Legea Audiovizualului. Or, publicația noastră nu intră sub incidența acestei legi, deoarece nu suntem post radio sau TV. Un alt viciu de formă: în documentul trimis redacției noastre se face referire în mai multe locuri la ”semnatarii cererii”, iar aceasta este semnată doar de Petronel Istrătescu. O fi folosit el pluralul regal?

---

---

De când se ocupă sindicatul de apărarea unor angajați care au probleme cu legea?

Nu în ultimul rând, Legea 367/2023 a Dialogului Social precizează că sindicatele apără drepturile membrilor lor, din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, C.C.M. și C.I.M., acorduri colective. Niciunde nu este menționat faptul că sindicatele îi apără pe membrii lor care sunt învinuiți sau inculpați în cauze penale. Pe de altă parte, singura referire la sindicat pe care am făcut-o în ultimul articol viza faptul că Petronel Istrătescu a fost audiat de procurori, așa cum de altfel și recunoaște. Și ne mai informează că au fost audiați și șeful Serviciului Vagoane Speciale, Sorin Preda, și inspectorul central Doru Bărbuș.

Aceasta în condițiile în care ne reproșează că am scris articolul pe baza unor ”date nepublice”. Dacă este așa, el cum a avut acces la dosar și a aflat că au fost audiați și cei doi? Mai mult, Petronel Istrătescu spune că a dat declarația în nume personal, și nu în numele sindicatului. În atari condiții, ce drept la replică invocă el, din moment ce nu am scris că ar fi vinovat de vreo infracțiune? Sindicatul condus de el nu are nicio calitate procesuală în Dosarul Mită la cușetă.

Petronel Istrătescu ne mai reproșează faptul că am încălcat prezumția de nevinovăție. Lucru fals, din moment ce am scris că cei 36 de însoțitori de vagoane sunt ”acuzați”, și nu ”condamnați” sau ”vinovați”. În altă ordine de idei, jurnaliștii nu scriu doar pe baza unor informații publice. Tocmai, articolele scrise pe baza unor informații care nu sunt publice sunt cele mai muncite și cele care au cel mai mare impact.

Petronel Istrătescu se contrazice singur

Revenind la fondul problemei, liderul sindical susține că aceștia au fost sancționați de conducerea CFR Călători: ”Astfel, cu mult înainte ca organele de poliție să se sesizeze, la sfârșitul anului 2023, conducerea SNTFC CFR Călători S.A, în conformitate cu prevederile Codului Muncii, a dispus cercetarea administrativă a celor incriminați, la finalul căreia au primit diferite sancțiuni disciplinare”. Păi dacă erau curați ca lacrima de ce au fost sancționați disciplinar?

În documentul trimis redacției noastre se mai afirmă că ”angajații la care faceți referire sunt angajați cu cea mai bună activitate, cu vechime apreciabilă în domeniu, fără abateri disciplinare sau de natură penală”. Petronel Istrătescu se contrazice singuri, căci tot el a scris că ”au primit diferite sancțiuni disciplinare”.

Cum a avut liderul sindical acces la dosar?

O altă afirmație care nu se susține din cuprinsul replicii: ”În acest caz este imperios necesar să descrieți cum ați avut acces la dosarul cauzei când nici persoanele audiate nu aveau această posibilitate”.

Dar în aceeași replică, tot el scrie că ”în decursul anchetei au fost constatate mai multe neconcordanțe între declarațiile unor martori și situația de fapt, sau cu privire la mai multe erori materiale din actele de urmărire”. De unde știe Petronel Istrătescu că au apărut neconcordanțe, dacă nu a avut acces la dosar? Și dacă tot știe despre aceste neconcordanțe, poate ne spune și nouă în ce constau ele, ce măsuri s-au luat în acest sens și cine le-a descoperit ?

Jumătăți de adevăr

Un alt aspect prezentat eronat în replică. Semnatarul susține că ”rezervările ce fac obiectul cauzei nu au legătură cu folosirea CNP urilor unor elevi sau a unor autorizații CFR gratuite. În concret, biletele emise în urma rezervărilor nu au fost făcute prin introducerea de date false”. Ba da, iar acest lucru este precizat în rechizitoriul procurorilor.

Ni se mai reproșează că am fi scris că este vorba de un grup infracțional organizat. Articolul nostru nu face referire la un grup organizat, ci la faptul că toți inculpații sunt în acel dosar, care a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Și, pentru că tot a venit vorba de acuzațiile ce le sunt aduse celor 36 de ceferiști din Dosarul Mită la cușetă, în articolul nostru am prezentat faptul cum avocații unora dintre învinuiți le-au spus acestora că pot scăpa doar cu amendă penală. ” Teza indusă de autorul articolului, în sensul ca avocații ar fi inoculat inculpaților ideea că vor scăpa doar cu amendă penală este ridicolă, câtă vreme, pe de o parte, infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art.360 alin.1 C.p., pentru care sunt cercetați majoritatea inculpaților prevede ca sancțiune alternativă amenda (…)”, scrie Petronel Istrătescu. El prezintă doar partea de adevăr care-i convine, căci articolul de lege la care face referire are și alin. (3). De asemenea, el trece sub tăcere celelalte infracțiuni: fals intelectual, accesarea sistemului informatic, înșelăciune, toate regăsite în Ordonanța Parchetului din februarie 2025.

În final, pentru a nu o mai lungi, îl întrebăm pe liderul sindical (fără a afecta prezumția de nevinovăție): Dacă cei 36 de ceferiști învinuiți sunt curați ca lacrima, de ce au fost ridicați cu mascații de acasă, de ce li s-au confiscat telefoanele și tabletele pentru a li se face percheziția informatică și de ce au stat în control judiciar până în prezent?