
Comisia Europeană respinge României mai multe proiecte la finanțare, printre care unul drag ministrului Grindeanu. Doar două dintre cele cinci proiecte feroviare înaintate de România au fost aprobate.
A fi politician înseamnă să te pricepi a prezenta eșecurile drept succese sau, cel puțin, să treci sub tăcere rateurile tale. Este ceea ce face fostul comisar CE pentru Transporturi Adina Vălean atunci când preferă să anunțe triumfător aprobarea la finanțare de către Comisia Europeană a câtorva proiecte și să treacă sub tăcere că au fost respinse peste jumătate din cele propuse de România. Printre cele respinse se găsește și cererea de finanțare a unei linii ferate spre aeroportul din orașul de domiciliu al ministrului Grindeanu, Timișoara.
Comisia Europeană a anunţat miercuri proiectele câştigătoare la ultimul apel de proiecte din Mecanismul pentru Interconectarea Europei, iar România a primit finanţări pentru trei proiecte de infrastructură, în valoare totală de aproape 260 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al europarlamentarului Adina Vălean, fost comisar european pentru transporturi.
Decizia Comisiei Europene poate fi însă privită mai degrabă ca un eșec pentru România decât o victorie. Din cele cinci proiecte feroviare prezentate la finanțare, CE ne-a aprobat doar două, deci sub jumătate.
În primăvara acestui an, secretarul de stat Ionuț Săvoiu prezenta lista proiectelor propuse. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a depus 14 propuneri de proiecte pentru ultimul apel MIE, care s-a încheiat la 30 ianuarie. Finanțarea solicitată din MIE este de 1,3 miliarde EUR, sumă alocată cofinanțării naționale.
Propunerile au vizat toate modurile de transport, cu accent pe reabilitarea căilor ferate și îmbunătățirea navigației pe Dunăre, spunea demnitarul. (în caractere bold sunt proiectele feroviare). Au fost aprobate doar proiectul Giurgiulești și tronsonul Valea Călugărească – Buzău.
– 3 tronsoane de cale ferată pe tronsonul TEN T Core Ploiești – Pașcani (Valea Calugarească – Buzău, Râmnicu Sărat – Focșani, Focșani – Adjud);
– FAST Danube – lucrări pe sectorul comun RO BG al Dunării;
– Conexiune feroviară cu Aeroportul Internațional Timișoara;
– Studiu de fezabilitate pentru insula artificială din Portul Constanța;
– Conexiune transfrontalieră îmbunătățită în Giurgiulești.
Proiectele au fost evaluate în CINEA, instrumentul european.
La țintă. Două din cinci
Din cele cinci proiecte feroviare doar două au primit acum aprobarea, și anume tronsonul Valea Călugărească – Buzău și conexiunea transfrontalieră îmbunătățită de la Giurgiulești. Valea Călugărească este unul dintre cele trei tronsoane a căror realizare era sperată cu ajutorul finanțării UE.
„Un alt proiect finanţat în acest ultim apel de proiecte din fondurile Mecanismului pentru Interconectarea Europei este reabilitarea căii ferate Valea Călugărească – Buzău. Suma acordată este de 45 de milioane de euro. De asemenea, România, împreună cu Republica Moldova şi Ucraina, primeşte aproape 14 milioane de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii la frontierele Galaţi, Giurgiuleşti, Reni”, a adăugat europarlamentarul.
Comisia Europeană a selectat 134 de proiecte de transport în acest apel de proiecte, din 408 aplicaţii, majoritatea fiind proiecte de cale ferată şi cursuri de apă navigabile.
Cinci firme interesate de legătura feroviară a Aeroportului Timișoara
Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara a primit nu mai puțin de cinci oferte la licitația organizată pentru linia ferată spre Aeroportul Timișoara, din partea unor societăți și asocieri austriece, spaniole și românești.
Licitația a fost lansată la finele lunii octombrie a anului trecut, așa cum a scris la vremea respectivă Club Feroviar.
Este vorba de lucrările de construire a unei linii de cale ferată care va asigura legătura directă cu Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara și de modernizare a liniei CF Timișoara Est-Radna, de unde se va construi racordul feroviar până la Aeroport. Valoarea totală estimată a contractului este de 323.297.762,98 lei fără TVA, echivalentul a 65 de milioane de euro, iar sursa de finanţare va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile.
Obiectul contractului cuprinde modernizarea liniei existente Timișoara Est – Radna, pe întreaga lungime de 5,2 km, construirea unei linii de cale ferată dublă și electrificată (de la punctul de racordare) până la Aeroport, în lungime totală de 5 km, și construirea noii stații CF, cu două linii de garare, în imediata vecinătate a Aeroportului.
Acord de mediu pentru Ploiești – Focșani
Proiectul privind modernizarea căii ferate Ploiești-Focșani a primit acord de mediu din partea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).
Conform planurilor Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, cei peste 142 de kilometri de cale ferată, care traversează intravilanul a 32 de localități din județele Prahova, Buzău și Vrancea, pe traseul existent al liniei duble electrificate, urmează să fie reabilitați într-un termen de 36 de luni.
Lungimea traseului de cale ferată care se va reabilita este de 142,39 km și începe din
capătul Y al stației Ploiești Triaj, km pr. 56+275 (nu include stația Ploiești Triaj) și se termină la intrarea în stația Focșani, km pr.197+207 (nu include stația Focșani). Traseul proiectat urmărește traseul existent al liniei de cale ferată (linie dublă și electrificată), iar pentru reducerea declivităţii şi creşterea vitezei operaţionale a fost inclus un sector de traseu nou cu lungimea de 3 km. Proiectul cuprinde și ramura Ploiești Vest – Ploiești Sud între km pr.60+316 – km pr.61+772, linie dublă și electrificată, așa cum a scris Club Feroviar recent.
Share
Facebook
X
LinkedIn
Telegram
Tumblr
WhatsApp
VK
Mail