Ungaria dă exemplu de gândire strategică. De ce va cheltui echivalentul a 14 mld lei pe o linie de mare viteză

Calea ferată de mare viteză Budapesta-Varşovia ar putea să aibă ramificaţii spre Viena şi Székesfehérvár.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

Conexiunea de mare viteză, care va trece prin capitalele statelor membre ale Grupului de la Visegrád, ar putea conecta regiunea Europei Centrale la reţeaua feroviară de mare viteză a Europei de Vest, printr-o ramificaţie spre Austria, potrivit Ministerului Inovării şi Tehnologiei din Ungaria preluat de MTI, informează RADOR.

Potrivit planurilor, pe unele porţiuni ale liniei, care se va construi în următorul deceniu, trenurile vor circula cu viteza de până la 320 km/h. Linia ar putea fi utilizată şi de trenurile InterCity interne, ceea ce înseamnă că pentru călătoriile spre Lacul Balaton va exista o alternativă mai competitivă decât transportul rutier. Ministerul ungar al Inovării şi Tehnologiei a informat că viitoarea linie ferată de mare viteză se află pe cea mai aglomerată axă de transport a Ungariei. Coridorul care pleacă din Budapesta şi se îndreaptă către nord-vestul ţării este cel mai aglomerat, atât pe calea ferată şi şosele, cât şi pe cale aeriană.

---

---

Noul proiect va decongestiona zona

Cu cele 70 de trenuri de marfă şi 400 de trenuri de călători pe zi, linia de cale ferată 1 (Budapesta-Hegyeshalom-Rajka) se află deja la limita capacităţii sale. La fel şi autostrada M1, care este tranzitată zilnic de 70.000 de autovehicule, dintre care jumătate sunt camioane. O parte semnificativă a necesităţilor de transport din regiune este dată de traficul internaţional de tranzit, însă chiar şi deservirea traficului din suburbiile Budapestei întâmpină probleme. În anunţ se subliniază că noua linie de cale ferată va începe la vest de Budapesta şi se va îndrepta către Székesfehérvár. După posibilitatea de a opri la Győr, calea ferată va ieşi din Ungaria pe la Rajka, în direcţia Bratislava, iar în direcţia Viena, pe la Hegyeshalom.

Pe linia de cale ferată se va putea asigura o viteză de până la 350 km/h, dar trenurile ar putea circula cu viteze cuprinse între 250 şi 320 km/h, cu excepţia zonelor urbane. Potrivit primelor estimări, pe trenurile care vor circula pe această linie ar putea călători mai rapid şi mai comod peste douăzeci de milioane de pasageri. Studiul de fezabilitate a arătat că cele 1.000 de miliarde de forinţi (14 mld lei) cheltuiţi pe dezvoltarea acestei căi ferate vor fi recuperate prin efectele favorabile asupra traficului şi mediului, precum şi prin dezvoltarea economiei şi a turismului. Datorită investiţiei, pe liniile de cale ferată existente vor fi eliberate capacităţi semnificative, şi astfel, pe acestea vor putea circula mai multe trenuri preurbane şi regionale de călători, respectiv trenuri de marfă.

Noua linie de cale ferată va reduce numărul ambuteiajelor de pe şoselele de legătură, va reduce numărul camioanelor care circulă pe autostrăzi şi va însemna o scădere anuală a emisiilor de bioxid de carbon de până la 400,000 de tone. Calea ferată de mare viteză va fi competitivă faţă de călătoria pe cale rutieră şi aeriană, atât în ceea ce priveşte timpul de călătorie, cât şi confortul, se arată în comunicat.

UE ar putea contribui la proiect

Uniunea Europeană doreşte ca traficul de călători pe calea ferată de mare viteză din statele membre să fie dublat până în 2030, iar până la mijlocul secolului să fie triplat. În consecinţă, există şanse mari ca UE să aibă o contribuţie financiară la această investiţie, care este în conformitate cu obiectivele ambiţioase ale UE. Chiar şi continuarea lucrărilor de pregătire este planificată să aibă loc prin cofinanţare. “Linia ferată de mare viteză înseamnă că se va putea ajunge de la Budapesta la Viena şi Bratislava în mai puţin de două ore, iar la Praga, în mai puţin de trei ore şi jumătate. De la Budapesta la Varşovia, trenurile ar urma să ajungă în cinci ore şi jumătate. În plus, în afară de conectarea capitalelor statelor membre ale Grupului de la Visegrád, investiţia ar conecta reţeaua internă cu cea europeană. Datorită noii linii de cale ferată, am putea călători cu trenuri interne spre Sopron, Veszprém, spre Lacul Balaton mai repede decât am face-o pe autostradă. Lucrările sunt planificate să fie demarate la începutul anului 2030, însă reconstrucţia liniilor existente ar putea începe mai devreme”, a mai declarat ministrul maghiar al inovaţiei şi tehnologiei.