Zilele Feroviare 2025. Tramvaiele din Reșița transportă zilnic 13.000 de călători

Tramvaiele din Reșița transportă zilnic 13.000 de călători și astfel se ajunge, la nici un an de la lansarea serviciului, la borna de două milioane de pasageri. Declarația a fost făcută la Zilele Feroviare 2025 de către directorul general al Transport Urban Reșița (TUR), Laurențiu Stanciu. În cadrul evenimentului, STB a prezentat proiectele de modernizare din București, iar voestalpine Railway Systems Romania soluții inovatoare pentru monitorizarea aparatelor de cale pentru tramvai.

La Reșița, transportul cu tramvaiul a fost reintrodus la finele anului trecut, după o pauză de 11 ani. O lecție pentru Constanța și Brașov, care și ele au renunțat la tramvaie în mandatele primarilor Radu Mazăre, respectiv George Scripcaru și acest mod de transport nu a mai fost reintrodus.

Formată din patru proiecte integrate, investiția de 110 milioane de euro a reconfigurat axul principal al orașului (Bulevardul Republicii – Reșița Montană), îmbunătățind nu doar infrastructura tramvaiului, ci și drumurile, trotuarele, pistele de biciclete și spațiile verzi adiacente. În plus, inițiativa a inclus și achiziționarea a 13 tramvaie bidirecționale cumpărate de Ministerul Dezvoltării de la compania turcească Durmazlar și 10 autobuze electrice.

Revenind la infrastructura de tramvai, linia de 8.300 de metri cale dublă și 1.727 de metri cale simplă în depou a fost construită de la zero, cu fonduri europene, de către compania Porr Construct. Proiectul a inclus, adiacent, și un sistem de e-ticketing, șase automate stradale de bilete/carduri MIFARE și panouri de informare a călătorilor în fiecare stație. De asemenea, depoul de tramvaie a fost refăcut de la zero.

---

---

Tramvaiele din Reșița, incluse în platforma Google Maps

Monitorizarea este asigurată prin implementarea sistemelor moderne de supraveghere, efectuarea de verificări periodice și cooperarea constantă cu autoritățile locale, incluzând: urmărirea în timp real a tuturor mijloacelor de transport în comun; supravegherea stațiilor de transport din întreg municipiul; monitorizarea drumurilor publice pe care circulă vehiculele societății Transport Urban Reșița.

Laurențiu Stanciu a declarat că după ce tramvaiele din Reșița au început să circule din nou veniturile TUR au crescut cu 30%. Luna aceasta se va finaliza integrarea în platforma Google Maps a circulației vehiculelor TUR (tramvaie și autobuze electrice). În acest fel, asemeni bucureștenilor și locuitorilor din alte orașe, și reșițenii vor putea să-și planifice eficient călătoriile.

Modernizarea transportului public bucureștean, prezentată de STB

La Zilele Feroviare 2025, a fost prezentată și modernizarea transportului public din Capitală. Prezentarea a fost făcută de Marius Andrei, șeful Departamentului Proiectare și Avize Edilitare din cadrul Societății de Transport București STB SA.

Principalele acțiuni privind creșterea atractivității transportului public, cu un impact semnificativ asupra reducerii emisiilor poluante sunt modernizarea parcului, cu orientare către propulsia electrică și modernizarea infrastructurii de tramvai.

În ceea ce privește parcul de vehicule, în ultimii doi ani, Bucureștiul a primit 100 de troleibuze cu autonomie 20 km – vehicule care pot circula și acolo unde nu există rețea de contact. Acest lucru a permis extinderea transportului către zone care fuseseră mult timp neacoperite, ceea ce a dus la o creștere cu 35% a numărului de călători. Totodată, parcul a fost completat cu 100 de tramvaie de mare capacitate (livrate de Astra Vagoane Călători) și 100 de autobuze electrice.

La capitolul infrastructură, în București sunt 341 km cale simplă linie de tramvai și rețea aeriană de contact, 148 km cale simplă rețea aeriană de contact pentru troleibuze, 11 depouri de tramvaie și troleibuze și 347,5 km cabluri subterane de curent continuu repartizate pe cele 38 de substaţii prin care se alimentează reţeaua de contact tramvai şi troleibuz. Una dintre marile probleme rămâne infrastructura învechită, mai ales în estul Capitalei, unde șinele au peste 40 de ani. Defecțiunile sunt frecvente, ajungând la câteva sute într-o singură zi. Pentru siguranța călătorilor, STB a suspendat temporar circulația pe unele porțiuni și a aplicat soluții provizorii precum bretele speciale sau terminale de tip „rebrusment”.

În același timp, au început lucrări de modernizare a liniei de tramvai pe mai multe bulevarde din București. Se lucrează pe Lotul 1 (cel mai lung, de 18 km, pe bulevardele Theodor Pallady, Basarabia, Călărașilor și Corneliu Coposu), Lotul 3 (bulevardul Barbu Văcărescu, linia 5), Lotul 9 (bulevardul Chișinău), Lotul 10 (bulevardul Basarabia) și Lotul 11 (bulevardul Expoziției). Lotul 14 de pe Nicolae Teclu a fost finalizat.

Trei pachete pentru continuarea modernizării transportului electric

Pentru continuarea modernizării transportului public din București se are în vedere implementarea trei pachete.

Pachetul 1 prevede modernizarea infrastructurii de tramvai din Bucuresti pe o lungime totală de 48,5 km, inclusiv loturile menționate anterior, pe care deja se lucrează. De asemenea, se va trece la modernizarea depourilor de tramvaie Colentina și Titan, în paralel cu achiziția a 63 de tramvaie de 36 de metri.

Pachetul 2 presupune extinderea liniei de tramvai pe Prelungirea Ghencea de la bucla Ghencea la Pasajul Domnești și achiziția altor 16 de tramvaie de 36 de metri. În fine, Pachetul 3 prevede cumpărarea a 100 de troleibuze de 18 metri (articulate, cu burduf).

Soluție inovatoare pentru monitorizarea macazurilor de pe infrastructura de tramvai

Inevitabil, atunci când vorbim despre infrastructură de tramvai, trebuie să luăm în calcul și aparatele de cale (macazurile).

O soluție inovatoare pentru monitorizarea acestora a fost prezentată la Zilele Feroviare 2025 de Dorian Alexandrescu de la voestalpine Railway Systems Romania (fabrica de schimbătoare de cale de la Buzău, fosta VAE Apcarom).

Soluția iTram presupune folosirea tehnologiei digitale pentru monitorizarea aparatelor de cale pentru tramvai. Ea utilizează două module. Modulul de senzori pentru CSV 24 (echipament de manevrare înzăvorâre) verifică starea electromecanismului din punctul de vedere al presiunii și nivelului uleiului, energia electrică consumată, timpul de manevrare, detecția infiltrării de apă.

Cel de-al doilea modul, cel de senzori pentru aparatul de cale, monitorizează permanent starea sistemului de încălzire (monitorizarea temperaturii), poziția și starea acului, starea inimii macazului. De asemenea, acest modul asigură detecția elementelor slăbite (capace, prinderi) și fixarea componentelor interschimbabile (ace, inimi).

Beneficiile monitorizării la distanță prin intermediul ZENTRAK sunt monitorizarea continuă a zonelor critice (ace și inimă) și planificarea optimă a mentenanței aparatelor de cale de pe infrastructura de tramvai.

Infrastructura feroviară, elementul central al mobilității urbane

Din contextul mobilității urbane nu putea să lipsească nici transportul feroviar. O prezentare în acest sens a fost susținută de Irina Ariton, șef Serviciu Parteneriate Publice și Gestionare Regulament Drepturi și Obligații Călători din cadrul CNCF CFR SA.

”Infrastructura feroviară reprezintă elementul central al mobilității urbane, oferind capacitate mare de transport și emisii reduse”, a spus ea la Zilele Feroviare 2025.

În vederea respectării angajamentelor României, în calitate de stat membru al UE, în ceea ce privește mobilitatea urbană, sunt obligatorii următoarele direcții de acțune: promovarea transportului feroviar ca element central al mobilității urbane, promovarea gărilor ca noduri multimodale de transport, prioritizarea investițiilor în linii de cale ferată suburbane și regionale, integrarea transportului feroviar în planurile de dezvoltare urbană și metropolitană și încurajarea utilizării materialului rulant ecologic.

Modificările recente ale legislației au permis crearea cadrului de colaborare între CFR SA, de pe o parte, și primării, consilii județene și operatori locali, de cealaltă parte, pentru dezvoltarea infrastructurii de transport locale. Până acum, au fost încheiate parteneriate cu:

• Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov, pentru proiectul de introducere şi dezvoltare a serviciilor de tren urban şi metropolitan Bucureşti-Ilfov
• Consiliul Judeţean Bihor, pentru proiectul de dezvoltare a reţelei de tram-train metropolitan Oradea
• Consiliul Judeţean Braşov, pentru realizarea conexiunii feroviare cu Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
• Asociaţia Metropolitană de Transport Public Iaşi, pentru dezvoltarea serviciilor de tren urban şi metropolitan în Zona Metropolitană Iaşi
• Primăria Municipiului Bucureşti, pentru dezvoltarea serviciilor de tren urban pe semiinelul feroviar de nord
• Primăria Sibiu şi Primăria Şelimbăr, pentru introducerea transportului electric – Tren Periurban Sibiu
• UAT Cluj-Napoca, UAT Apahida, UAT Baciu, UAT Bonţida, UAT Gârbău, UAT Jucu, pentru proiectul de tren metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de metrou şi tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea, şi a studiilor conexe viitoarelor obiective de investiţii, Componenta 2. Tren Metropolitan Cluj.