Adaugă un anunț

TPF INGINERIE: Viața pe șantier prin ochii inginerului tunelist, Corneliu Hădăreanu

TPF INGINERIE: Viața pe șantier prin ochii inginerului tunelist, Corneliu Hădăreanu

de 6 decembrie 2023

Articol scris de Simona Corina Gudei, Director de Marketing, TPF INGINERIE

E greu de surprins în cuvinte spiritul şi personalitatea unui om care, după 47 de ani de activitate, se identifică cu șantierul. E greu să opui rezistenţă carismei pe care o emană Corneliu Hădăreanu: bucuros de viață, iubitor de munte, de oameni, de munca sa, responsabil, soț, tată a 2 copii, bunic. Dar cred că trăsătura caracteristică a Inginerului Hădăreanu este spiritul de echipă. Căldura din privirile admirative ale colegilor, atunci când roiesc în juru-i, spune totul despre hotărârea, puterea de a înfrunta obstacolele, perseverența și curajul coordonatorului lor.

Și poate că pasiunea pentru speologie descoperită în anii de liceu, traseele montane parcurse cu colegii de facultate și mai apoi cu copiii săi, au făcut cumva ca alegerea profesiei să vină natural.

Din vara lui ′76 când obține diploma de inginer în specializarea Căi Ferate, Drumuri și Poduri, la Facultatea de Construcții din cadrul Institutului Politehnic Cluj-Napoca, povestea începe să prindă contur. Pe atunci, repartițiile erau lege. La 1 august, Șantierul 18 Tunele Brașov, ulterior S.C. Tunele S.A. Brașov, îl primește ca inginer stagiar.

„Acolo mi-am început activitatea, la Tunelul Mestecăniș 2 (L = 1.666m), între Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, în cadrul proiectului de dublare a liniei de cale ferată Suceava-Vatra Dornei. Tunel nou, executat prin metode miniere clasice (austriacă și parțial belgiană), cu atacarea de la ambele capete. A fost ultimul tunel din țară executat prin metode miniere clasice, manual, cu un consum mare de material lemnos și cu ritmuri foarte mici. A fost școala la care m-am format ca inginer tunelist. Aici am am avut parte și de o experiență inedită. La străpungerea tunelului (galeria de bază), nu s-a calculat corect lungimea rămasă de executat. Ce a urmat e de râs acum. În ziua inaugurării lucrării au fost convocate organele de partid și de stat, televiziunea și presa. Bineînțeles, la pușcările oficiale tunelul nu a fost străpuns. A urmat o înscenare a străpungerii tunelului, atât în presa scrisă cât și la TVR. La petrecerea ce a urmat, nu ne-am prea bucurat. După trei zile, tunelul a fost în sfârșit străpuns și contrar celor ce se spune în astfel de situații, nu am făcut două tunele.”

Tuneliștii, o combinație între inginer constructor și miner

„Provocarea șantierului a fost mare. În perioada de stagiatură te lipești de un maistru cu experiență. Lângă el începi să crești. În primul an ești adjunctul maistrului. În anul II, devii maistru de schimb, iar inginer plin, abia în anul III. Viața pe șantier, la foc continuu, în condiții precare de cazare și mâncare, departe de casă și de familie, te modelează într-un anume fel. Începe cu tine, iar tu continui cu cei de lângă tine, din echipa ta. Tuneliștii sunt ceva deosebit ca meserie. O combinație între meseria de constructor și cea de miner, fiecare cu exigențele sale și de ce nu cu riscurile sale.”

Provocări și împliniri

Că meseria o face cu drag, cu pasiune, se vede asta de la o poștă. Provocat să acceseze amintirile tinereții profesionale, face un salt în timp și totul se transformă într-o poveste numai  bună de spus celor mai tineri dintre ingineri și nu numai.

„În toamna anului 1979, am fost pus în fața primei provocări în meseria de tunelist, prin numirea ca șef de lot la  tunelul Bârnova 2, lângă Iași. Tunel scurt de 241 m, dar cu multe experimente și premiere naționale: execuția cu scut cu diametru exterior de 9 m, de generația a 2-a, îmbunătățit (mecanizarea excavării frontului, evacuarea sterilului cu bandă transportoare, îmbinarea tip articulație a bolțarilor prefabricați și montarea lor cu erector); calea fără balast, pe blocheți de beton. Scuturile de acest tip, cu minime îmbunătățiri au fost utilizate apoi la execuția majorității tunelelor, iar calea pe blocheți a devenit uzuală la metrou”.

Au urmat tunelele noi: Cristești, Valișoara, Ormindea, Dealul Frunzelor1, executate prin metoda belgiană clasică, adaptată la teren.

„În perioada 1984-1988, am avut parte de o a doua provocare: șef de șantier la execuția celor 4 tunele de pe noua linie de cale ferată Băbeni-Berbești-Alunu, construite în regim de importanță națională. Vizau transportul cărbunelui de la exploatările Berbești și Alunu către centrala electrică Govora.

O nouă provocare profesională a fost Stația de metrou Basarab 2, la care s-a adăugat Accesul pietonal B-dul Dinicu Golescu (L=52,50 m).

„Executate cu scuturi mecanizate îmbunătățite cu cozoroace și platforme mobile, permiteau accesul manual la frontul de lucru. Acolo erau zone cu terenuri instabile și infiltrații de apă ce ridicau probleme construcției. Sub presiunea timpului scurt de execuție, Tunelele Groși și Cerna (L=753 m; L=950 m) au fost atacate și de la celelalte capete, manual, executându-se prin metoda belgiană. Tunelele Copăceni și Berbești (L=945 m; L=825 m) au fost executate în întregime cu scuturi. Atacarea și de la celelalte capete a impus demontarea scuturilor în subteran și recuperarea lor. Erau lucrări de amploare, executate pe terenuri instabile, cu infiltrații puternice de apă. Toate obligau la soluții tehnice adaptate și adoptate în regim de urgență. În ciuda tuturor constrângerilor, aceste tunele sunt cele mai importante lucrări din activitatea mea de inginer tunelist.”

Se cuvine să mai zăbovim în diferite momente ale poveștii, ca să înțelegem de unde vin profesioniștii și ce-i ține în branșă. Mărturiile sunt peste tot în jurul nostru. E de ajuns să le privim pe fereastra mașinii, a trenului, metroului, în timpul călătoriilor prin țară.

„În ′88, după punerea în funcțiune a liniei de cale ferată Băbeni-Berbești-Alunu, am trecut la continuarea și terminarea celei mai ample și complexe lucrări de infrastructură feroviară realizată până atunci în țară. Obiectivul a fost: linia nouă de cale ferată Vâlcele – Râmnicu Vâlcea. Timp de trei ani, sarcina mea a fost să coordonez și să urmăresc execuția lucrărilor la Tunelele Ploștina și Gibei (L=1.960 m; L=2.240 m), viaductele Topologu (L=1.440m) și Sâmnic (L=534,3m; h=39 m). Tunelele au fost începute în 1981. Am lucrat în condiții grele de teren, mai ales la Tunelul Gibei. O problemă cu care ne confruntam era legată de relocarea muncitorilor la alte lucrări (Casa Poporului, amenajarea râului Dâmbovița, canalul București-Dunăre etc.). Toate acestea au dus la mari rămâneri în urmă. În 1988, tunelele au fost atacate și de la celelalte capete, tot cu scuturi. După un an, pe 29 septembrie 1989, s-a străpuns Tunelul Gibei, iar pe 14 noiembrie 1989, Tunelul Ploștina. Dezaxările au fost sub 10 cm. Am coordonat și condus pe teren realizarea ultimelor sute de metri de tunel și demontarea celor 4 scuturi în subteran.Tunelele au fost finalizate, dar linia nu a fost pusă în circulație.”

    „Cu Stația Basarab 2 asiguram corespondența între magistralele M1 și M4. La linia 1, pentru M4, am folosit scut metalic semimecanizat cu diametru de 9,05 m, generația 1. Am lucrat în condiții deosebite,  circulația trenurilor nefiind întreruptă. Pasajul pietonal executat pe sub toată rețeaua de linii din Gara de Nord a fost executat într-o incintă pre-susținută cu ajutorul unei umbrele din țevi bătute (D=609 mm) prevăzute cu dispozitive speciale cu rol de ghidare.”

Altă lucrare, încă o provocare…

„Executarea lucrării de tuneluri pentru galeria de canalizare din Brăila. Terenurile instabile, trecerea pe sub o zonă urbană cu clădiri, cu străzi, cu rețele utilitare ne-au obligat la noi soluții. Am aplicat pe 700 m, în fața scutului, un echipament de aer comprimat, similar chesoanelor de la execuția fundațiilor la poduri. Intervenții simultane am avut și la suprafață, executând  lucrări de etanșare și injectare atât în zona frontului cât și sub fundațiile caselor.”

O serie de lucrări de refacere, reparare, reabilitare tunele sunt mărturiile relativ recente ale activității inginerului Hădăreanu: Movileni, Bârnova 1, Predeal 2, Salina, Roșia, Larion, Garliște, Aluniș, Fabian, Murga Mare, Feneș, Talasmani, Filești 1, Drăgoiasa, Runcu, tunelul nou Lacu Roșu și reabilitarea drumului prin Cheile Bicazului.

 „Anul acesta, pentru Autostrada A1 Sibiu – Pitești, sector 4, Tigveni – Curtea de Argeș am revenit pe șantier, după o pauză de trei ani. Cumva, pandemia care ne-a bulversat pe toți a avut efect pozitiv asupra deciziei mele legate de profesie. Acum mai mult ca oricând, îmi doream să revin pe șantier și cu emoție mi-am anunțat soția că am fost desemnat Responsabil tunel. Este, cred, prima dată când acceptarea ei a venit cu bucurie și totală înțelegere față de mine, ca inginer, profesie și pasiune.”

Viitorul din perspectiva inginerului tunelist, Corneliu Hădăreanu

Corneliu Hădăreanu, Inginer constructor responsabil tunel TPF INGINERIE

Când vine vorba de viitorul sustenabil al acestei lumi, devine tot mai evident că el se află în mâinile tinerilor ingineri. Fiecare generație dă mai departe din ceea ce a primit, fiecare inginer tansmite mesaje despre caracter, valori, viziune, tinerilor pe care îi mentorează, dincolo de orizontul pe care îl vede acum. Inginerul Hădăreanu știe de ce are nevoie proaspătul absolvent CFDP-ist.

Mesajul său: „Să nu-ți fie rușine să întrebi. Să știi engleză tehnică pentru că azi, echipele de lucru sunt formate din ingineri de diferite naționalități. Să faci șantier și să bați noroaiele, până pe la treizeci de ani. Așa îți vei construi rampa de lansare către o viață profesională plină de satisfacții.”

Pe scurt, povestea unei deveniri și a unei permanențe. Devenirea unui tânăr iubitor de munte, pasionat de formarea peșterilor și viața din interiorul lor, într-un inginer respectat și prețuit de toți cei care au avut șansa să îl cunoască, să colaboreze și mai ales să lucreze cu el.

Și, dacă te inspiră povestea despre tunele, stații de metrou, pasaje pietonale, condiții deosebite de lucru, constrângeri de toate felurile, grija față de echipă, cu emoție și atenție la detalii de execuție,….. atunci se cheamă că ești inginer tunelist. Și te numești Corneliu Hădăreanu.

TPF INGINERIE este membră a grupului TPF cu sediul la Bruxelles, ce activează în domeniul ingineriei în 58 de țări și pe 5 continente. De la înființarea sa, în 1991, grupul TPF a cunoscut o creștere constantă, evoluând de la 20 de angajați la peste 4.200 la nivel internațional.

TPF INGINERIE este o companie dinamică de consultanță și inginerie integrată, capabilă să propună cele mai bune soluții pentru investitorii publici și privați din Romania.

Satisfacția clienților noștri este generată de calitatea serviciilor pe care le oferim, flexibilitatea și modul de lucru integrat alături de client și pentru client, prin care răspundem fiecărei nevoi în parte.

Avantajul nostru puternic este capacitatea de a construi echipe active pentru a planifica, gestiona și implementa proiecte integrate și stimulatoare de la începuturi până la finalizare.

Oferim o gamă largă de servicii precum studii, proiecte detaliate, specificații tehnice, documente de licitație, supravegherea construcțiilor, managementul proiectelor, asistență tehnică și diverse analize tehnice și economice pentru investiții și lucrări de construcții. Serviciile noastre corespund sectoarelor legate de mediu, porturi, imobiliare și transporturi, dar suntem deschiși la orice alte activități care necesită cunoștințe de inginerie.

Te așteptăm în echipa TPF Inginerie dacă:

Vezi aici oferta TPF Inginerie

Share